Semnal de ALARMĂ al Curţii de Conturi în privinţa spaţiilor verzi din Bucureşti: Situaţia este îngrijorătoare

„Față de datele oficiale, situația spațiilor verzi aparținând domeniului public este îngrijorătoare, acestea diminuându-se în fiecare an pe perioada audiată, atât pe total cât și pe fiecare componentă (parcuri, scuaruri, spații între blocuri, alte spații). Situația este consecința lipsei unor strategii și politici de identificare și amenajare de suprafețe noi de spații verzi”, se arată în raportul publicat pe pagina de internet a Curții de Conturi.

Se menționează că în urma corelării cu întârziere a precizărilor legislative interne cu cele ale UE, referitoare la regimul spațiilor verzi, aferente proprietarilor privați, la nivelul Unității Administrativ Teritoriale a Municipiului București (UATMB) „au fost efectuate plăți neeconomice pentru cadastrarea unor suprafețe cuprinse în Cadastrul verde, inclusiv din proprietate privată, fiind necesară în continuare cheltuirea ineficientă a unor sume importante pentru stabilirea corectă a suprafeței spațiului verde aparținând numai domeniului public din Capitală”.

Curtea de Conturi, despre reamenajarea Parcului Drumul Taberei: Un exemplu negativ în amenajarea spaţiilor verzi

Astfel, cu toate că, potrivit datelor oficiale, indicele privind spațiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenția privind protecția Mediului București) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului verde) „această creștere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafețe aparținând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate și raportate” conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Alte articole

Curtea de Conturi a găsit prime necuvenite de 42 MILIOANE de EURO la Romsilva. Scandal în fieful sinecuriștilor, unde directorii primeau bonusuri de 100.000 de euro

Ministerele şi instituţiile publice care datorează ANAF zeci de miliarde de lei. Statul, practic, se fură singur

„Acțiunea de întocmire a cadastrului verde și de intabulare a spațiilor verzi aparținând domeniului public poate fi apreciată până la momentul actual drept un eșec cu consecințe în utilizarea ineficientă și neeconomicoasă a fondurilor publice și a bunurilor aparținând domeniului public. La momentul actual Bucureștiul și România nu îndeplinesc criteriul european privind suprafața de spațiu verde/locuitor de minimum 26 mp/cap de locuitor până la 31 decembrie 2013 (conform OUG nr. 114/2007), însă odată cu finalizarea Cadastrului verde și eliminarea suprafețelor care nu aparțin domeniului public, valorile reale vor fi mult mai mici decât acest indicator țintă”, se arată în raport.

Autorii concluzionează că, în aceste condiții, „cu atât mai stringent devine obiectivul elaborării și implementării unei strategii de identificare și amenajare de noi spații verzi” precum și reintroducerea în circuit a terenurilor degradate.

Se menționează că pe plan internațional s-a constatat că prin restrângerea spațiilor verzi s-au accentuat riscurile ecologice urbane, având un impact negativ imediat asupra viabilității și sustenabilității acestora, asupra calității vieții și stării de sănătate a populației.

Plăţile pentru parcurile, spaţiile verzi şi locurile de joacă din Capitală au totalizat 2,714 miliarde lei, în 2007-2014

Prin centralizarea datelor rezultate în urma finalizării Cadastrului verde, realizat în perioada 2009-2012, a rezultat un indice al spațiului verde total de 23,21 mp/locuitor, astfel încât municipalitatea și-a îndeplinit la momentul respectiv obligațiile prevăzute în OUG nr. 114/2007 referitoare la obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 20 mp/locuitor până la 31 decembrie 2010. Totuși nu a fost atinsă ținta de 26 mp/locuitor fixată de OUG 114/2007 pentru data de 31 decembrie 2013.

Conform Cadastrului verde, sectorul cu cea mai mare suprafață verde este Sectorul 1, cu 1,757 hectare, urmat de Sectorul 6 (657 ha), Sectorul 3 (649 ha), Sectorul 4 (634 ha), Sectorul 2 (444 ha) și Sectorul 5 (369 ha). De menționat este însă faptul că, deși Sectorul 1 deține 39% din totalul spațiului verde din București, acest lucru se datorează și celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

Conform datelor înregistrate în Cadastrul verde, au fost identificate 368 de hectare de teren degradat aparținând domeniului public, teren care nu este administrat de niciunul din sectoarele Capitalei. De asemenea, 61% din acest teren degradat se găsește în Sectorul 4, fiind vorba în special de Delta Bucureștiului, situată pe arealul Lacului Văcărești.

Deși potrivit Cadastrului verde, finalizat în 2012, a rezultat un indice de spațiu verde de 23,21 mp/locuitor, care include și terenurile proprietate privată, la nivelul anului 2014, raportat la o populație de 2,1 milioane de persoane și un total de 2081 ha spațiu verde administrat de sectoarele Capitalei și ALPAB, indicele de spațiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.