Pe 19 martie, Înalta Curte de Casaței și Justiție a decis admiterea contestaţiei în anulare formulată de Alina Bica împotriva deciziei penale din iunie 2018, pronunţată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care fostul procuror-șef DIICOT a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului.
Contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, a fost făcută în baza deciziei Curții Constituționale privind constituirea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Magistrații au hotărât, de asemenea, desființarea în parte a deciziei penale contestate numai în ceea ce o priveşte pe Alina Bica și a fixat termen pe 20 mai 2019 pentru rejudecarea apelurilor declarate de Alina Bica și DNA contra decizie din noiembrie 2016, pronunţată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatei pentru infracţiunea de favorizarea infractorului.
Judecătorii au citat-o pe Alina Bica pentru audieri tot la termenul din 20 mai 2019.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis definitiv, în iunie 2018, menţinerea pedepsei de 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care Alina Bica era acuzată de favorizarea făptuitorului, dar aceasta a contestat decizia printr-o cale extraordinară de atac, respectiv contestația în anulare, fosta șefă DIICOT fiind pusă în libertate până la soluționarea contestației.
Alina Bica se află, potrivit ultimelor informații, în Costa Rica și a declarat, în cadrul unei intervenții telefonice la un post tv, că nu vrea să se mai întoarcă în România.
facebook
twitter
