Cutremur cu magnitudine 4.7, urmat de replici

Un cutremur puternic, cu magnitudinea 4.7, s-a produs în Indonezia și a fost urmat de mai multe replici mai mici. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat dacă se înregistrează victime sau pagube materiale

Indonezia, un arhipelag de 17.000 de insule, s-a format prin convergenţa a trei mari plăci tectonice – indo-pacifică, australiană şi euroasiatică – într-o regiune care face parte din Centura de Foc a Pacificului, cea mai activă zonă seismică din lume.

De asemenea, în arhipelag există peste 100 de vulcani.

Tsunamiul din 2004, care a ucis 220.000 de persoane în regiunea Oceanului Indian (între care 170.000 în Indonezia), a fost declanşat de un cutremur cu magnitudinea de 9,1 produs în largul insulei Sumatra.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 3,6 în Vrancea

Cutremur de magnitudine 4,0 în Turcia, urmat de o replică. Seismul puternic s-a simțit și în Istanbul

Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie în interiorul Pământului, în urma fracturării rocilor supuse tensiunilor acumulate.

Suprafața de-a lungul căreia rocile “se rup” și se deplasează se numește plan de falie. Cutremurele din România de origine tectonica se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adâncimi de peste 60 de kilometri) sau la adâncimi intermediare (aproximativ între 60 și 200 de kilometri adâncime).

Magnitudinea (M) unui cutremur este o mărime adimensională ce caracterizează energia eliberată în focarul unui cutremur sub forma de unde seismice. Magnitudinea se determină, în mod uzual, pe scara Richter folosind înregistrările diferitelor stații seismice.

Cum se măsoară un cutremur?

Scara de magnitudine este exponențială: o creștere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o creștere de 30 de ori a energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0, în timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberata este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decât la un cutremur de magnitudine 5.0.

Seismicitatea României

Zonele seismogene se definesc ca arii cu seismicitate grupată, în interiorul cărora activitatea seismică şi câmpul de tensiuni sunt considerate a fi relativ uniforme. Identificarea caracteristicilor pe termen lung ale procesului de generare a cutremurelor în fiecare zonă seismogenă este de importanţă majoră pentru estimarea hazardului seismic.

Pe teritoriul României, zona seismogenă cu cel mai ridicat potențial distructiv este situată în litosfera subcrustală, la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea Vrancea.

Pe lângă aceasta, există câteva zone de surse seismice superficiale, de importanţă locală pentru hazardul seismic: zonele Est – vrânceană, Făgăraş – Câmpulung, Danubiană, Banat, Crişana – Maramureş, depresiunea Bârlad, depresiunea Predobrogeană, falia Intramoesică, depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).

Seismicitatea de fond – evenimente crustale cu magnitudine Mw