Cutremurul din Sumatra a avut magnitudine 5.3 şi s-a produs la o adâncime de 100 km. Indonezia, un arhipelag de 17.000 de insule, s-a format prin convergenţa a trei mari plăci tectonice – indo-pacifică, australiană şi euroasiatică – într-o regiune care face parte din Centura de Foc a Pacificului, cea mai activă zonă seismică din lume. 

De asemenea, în arhipelag există peste 100 de vulcani. Tsunamiul din 2004, care a ucis 220.000 de persoane în regiunea Oceanului Indian (între care 170.000 în Indonezia), a fost declanşat de un cutremur cu magnitudinea de 9,1 produs în largul insulei Sumatra.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Gheorghe Mărmureanu, după cutremurul din Vrancea: „Africa se rupe-n două, iar asta ne va afecta pe toţi” 

Ce efecte au cutremurele

Cercetătorii susţin că seismele trimit semnale care se propagă la o viteză apropiată de cea a luminii. Cercetătorii de la Centrul German pentru Geoştiinţe (GFZ) au publicat un studiu în care explică faptul că seismele dau naştere unor semnale care pot atinge viteza luminii care afectează gravitatea planetei şi care pot să fie interceptate cu mult înainte de începerea evenimentelor seismice pe care le putem resimţi. Aceştia sunt opţimişti şi sunt de părere că aceste semnale pot fi folosite pentru a pregăti autorităţile şi publicul înaintea producerii unor cutremure sau tsunamiuri devastatoare, noteză Phys.

Aceste semnale, pe care cercetătorii le-au numit semnale rapide de elasto-gravitaţie (PEGS), au o viteză de aproximativ 300.000 kilometri pe secundă, fiind mult mai rapide faţă de seisme care ating opt kilometri pe secundă şi apar ca urmare a schimbărilor în structura Pământului. Trebuie precizat faptul că aceste semnale sunt extrem de slabe în comparaţie cu gravitaţia exercitată de către masa Pământului.

„Deoarece gravitaţia care poate fi măsurată local depinde de distribuţia masei în vecinătatea punctului de măsurare, fiecare cutremur generează o modificare mică, dar imediată a gravitaţiei”, explică Rongjiang Wang, unul dintre cercetătorii care au lucrat la acest studiu.

Măsurarea acestor oscilaţii în gravitatea Pământului nu a fost posibilă până recent, cercetători de la Centrul German pentru Geoştiinţe au creat un algoritm care permite calcularea acestora, dar şi să ofere o serie de informaţii legate de seismul care este pe cale să se producă.

„Ne-am confruntat cu problema integrării acestor multiple interacţiuni pentru a face estimări şi predicţii mai exacte despre puterea semnalelor. Rongjiang Wang a avut ideea ingenioasă de a adapta un algoritm pe care l-am dezvoltat anterior la problema PEGS”, explică Torsten Dahm, şeful secţiei Fizică a cutremurelor şi vulcanilor din cadrul GFZ.

Oamenii de ştiinţă au folosit prima dată acest algoritm în cazul unui cutremur care a dus la un tsumani care a afectat Japonia în anul 2011, aceştia explicând faptul că acel test a demonstrat eficienţa şi acurateţea predicţiilor acestui program de detectare a semnalelor.

Studiul a fost publicat în Earth and Planetary Science Letters.