Cutremur în România. Ce magnitudine a avut seismul din Vrancea şi unde s-a simţit

Un cutremur slab, de magnitudine 3,3, s-a produs duminică seara, la ora 19:46, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 km, în apropierea următoarelor orașe: 55 km sud de Focșani, 65 km sud de Buzău, 57 km est de Sfântu-Gheorghe, 67 km est de Brașov și 88 km nord-est de Ploiești.

Cutremur în România, în această dimineaţă. Unde a avut loc şi în ce oraşe s-a resimţit

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Două cutremure s-au produs vineri, 17 aprilie, în România. Primul seism, din judeţul Timiş, a avut o magnitudine de 2,9 grade pe scara Richter, iar celălalt, care a avut loc în zona seismică Vrancea – Covasna, a înregistrat o magnitudine de 2,6 grade pe scara Richter, potrivit datelor transmise de INFP.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.8, revizuit la 5.5. Seismul a avut loc la o adâncime de 35 km

Cutremur în Vrancea luni dimineață. Ce magnitudine a avut, anunțul specialiștilor de la INFP

Cel mai important cutremur din acest an, cu magnitudinea 4,5, s-a produs în data de 26 februarie, în județul Vrancea.

Ce să faci în caz de cutremur

Pregătirea pentru cutremur începe cu un lucru simplu: să accepți rațional că se poate întâmpla și să ai un plan ușor de urmat.

În România, regiunea Vrancea este cea mai cunoscută zonă seismică. Acolo pot apărea frecvent cutremure mici, dar sunt posibile și seisme puternice, precum cutremurul din martie 1977, cu magnitudinea de 7.2 grade pe scara Richter.

Chiar dacă nu poți controla momentul unui cutremur, poți controla ce faci înainte și cum reacționezi în timpul evenimentului. De aceea, merită să „scanezi” spațiile în care îți petreci cel mai mult timp (acasă, la birou) și să te gândești dinainte unde te-ai adăposti, cum ai comunica cu familia și ce ai avea nevoie în primele zile.

În acest context, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) a stabilit măsuri de prevenție, reguli de conduită și recomandări despre ce să faci în caz de cutremur.

• Privește locuința ca pe un spațiu de siguranță: identifică obiectele care pot cădea și zonele fragile.
  Vorbește cu familia: o discuție clară acum reduce panică mai târziu.
  Exersează mental pașii: în momentul seismului, reflexele contează.

Ce măsuri de prevenție merită făcute din timp?
Măsurile de prevenție în caz de cutremur înseamnă să reduci riscurile înainte să apară urgenta: plan, locuință mai sigură și un kit de supraviețuire pregătit.

Recomandările specialiștilor și dispozițiile legale pun accent pe pregătirea practică. Un plan clar și câteva ajustări în locuință pot diminua semnificativ pericolele, mai ales cele legate de obiecte grele sau căderi accidentale.

Crearea unui plan de acțiune
Un plan de acțiune pentru cutremur începe cu o întrebare directă: locuiești sau lucrezi într-o clădire cu risc seismic?

Ca să poți lua decizii bune, este important să cunoști gradul de risc seismic. De exemplu, orașul București are o hartă cu informații despre cutremure, unde sunt marcate clădirile vulnerabile: harta cu informații despre cutremure (București).

Citește și Ce blocuri comuniste sunt mai vulnerabile la cutremur. Explicațiile unui inginer

Un plan bun include și lucruri foarte concrete: un punct de întâlnire cu familia (dacă sunteți în locuri diferite), o modalitate de comunicare care funcționează și când rețelele sunt încărcate (de exemplu, SMS) și un kit de provizii. Discută deschis cu membrii familiei, astfel încât fiecare să știe ce are de făcut.

Verificarea rezistenței locuinței înseamnă să știi care sunt zonele vulnerabile și să reduci din timp pericolele care te pot răni în timpul unui cutremur.

Un specialist atestat îți poate indica punctele slabe ale locuinței și zonele în care nu este sigur să stai. Ca practici utile, poți solicita expertiza tehnică a imobilului, poți face lucrări de consolidare și este important să nu reamenajezi fără autorizație de construire.

În interior, ancorarea obiectelor grele contează mult. Piesele înalte de mobilier și aparatele electronice mari ar trebui fixate în perete sau securizate cu sisteme anti-cădere ori anti-alunecare. Obiectele grele nefixate pot deveni un pericol real în timpul unui seism. Chiar și cu fixare, evită să stai lângă ele când începe cutremurul.

• Mobilier înalt: fixează-l în perete, mai ales în zonele de trecere.
  Electronice mari: folosește sisteme de siguranță anti-alunecare.
  Zone de stat: evită să stai lângă ferestre și pereți exteriori.

Realizarea unui kit de supraviețuire
Un kit de supraviețuire pentru cutremur este un rucsac de urgență care te ajută să treci mai ușor peste primele 3–5 zile. Ideal este să îl organizezi într-un rucsac și să îl depozitezi într-un loc accesibil din locuință (de exemplu, într-o debara). Scopul kitului este să acopere strictul necesar, fără să te încarce inutil.

• Lanternă cu baterii + 1 set de baterii de rezervă
  Radio portabil cu baterii + 1 set de baterii de rezervă
  Baterie externă pentru telefonul mobil
  Sac de dormit, pătură
  Medicamente esențiale sau personale, un trusou de prim ajutor, mască de protecție
  Îmbrăcăminte și încălțăminte rezistentă la moloz, cioburi etc.
  Articole de igienă personală: hârtie igienică, săpun, periuță de dinți etc.
  Briceag multifuncțional, frânghie
  Acte personale (poți avea un backup și în Cloud)
  Un bidon cu apă potabilă pentru minimum 3 zile
  Alimente neperisabile: conserve, biscuiți, fructe deshidratate etc.
  Fluier de ajutor și o pânză albă, dacă rămâi blocat sub dărâmături

Kitul de supraviețuire trebuie revizuit periodic, ca să știi că bateriile sunt bune, medicamentele sunt în termen și rucsacul este complet.