Cutremur în România, cu o zi înainte de împlinirea a 46 de ani de la cutremurul din ’77

România s-a zguduit din nou. Un cutremur cu magnitudinea 3.3 pe scara Richter s-a produs vineri, la ora 12:34 (ora locală a României). Seismul s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU la adâncimea de 120km.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 76km E de Brasov, 80km NE de Ploiesti, 114km V de Braila, 115km V de Galati, 115km S de Bacau, 129km N de Bucuresti, 155km NE de Pitesti, 191km E de Sibiu, 194km N de Ruse, 196km SV de Iasi.

Cutremurul din Vrancea s-a produs cu o zi înainte de împlinirea a 46 de ani de la marele cutremur din 1977. Vă reamintim că în seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei. Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în România avusese loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și: Câine husky, salvat după 23 de zile de la cutremurele care au devastat Turcia

Alte articole

VIDEO Cutremur de magnitudine 7.7, urmat de 45 de replici. Sunt clădiri prăbuşite şi s-a dat alertă de tsunami

Cutremur cu magnitudinea 5,5. În ce zone s-a simţit

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km. Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.

Citește și: Un nou cutremur în Gorj. Numărul replicilor se apropie de 1000!

Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum şi avarierea a mii de alte clădiri de locuinţe, unităţi spitaliceşti, şcoli şi instituţii de învăţământ superior, grădiniţe, creşe de copii, cămine internat, aşezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul Bucureşti, regiunea de sud şi cea de est a ţării.

Dintre imobilele prăbuşite în Bucureşti amintim: blocurile de pe bd. Magheru şi bd. Nicolae Bălcescu, blocul de pe strada Colonadelor, blocul aflat lângă hotelul ”Lido”, o clădire de pe strada Ion Ghica, un bloc de pe strada Ion Brezoianu, un bloc de pe strada Tudor Arghezi, un bloc de pe strada Hristo Botev, un imobil de pe strada Alexandru Sahia, blocul din strada Moşilor nr. 135, un imobil din strada Galaţi, blocul de la intersecţia bd. Ştefan cel Mare cu strada Lizeanu, un bloc din cartierul Militari. S-a prăbuşit, de asemenea, clădirea nouă a Centrului de calcul aparţinând Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, din apropiere de Gara de Nord. Tot în Bucureşti, Spitalul Fundeni şi Spitalul de Urgenţă au suferit avarii importante şi a trebuit să fie evacuate. La Spitalul de Urgenţă, unda de şoc a seismului a produs avarii la una dintre structurile de rezistenţă dintr-o aripă a clădirii, ceea ce a determinat evacuarea bolnavilor chiar în noaptea zilei de 4 martie.

În ţară, cele mai afectate judeţe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui şi alte localităţi au suferit avarii grave.