Cutremur în România. Avertismentul de ultimă oră al lui Raed Arafat: ”Nu toată lumea înțelege”

Cutremur în România. Potrivit datelor specialiștilor de la INFP, seismul s-a produs joi dimineață, la ora 07:26:05 (ora locală a României), în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZAU.

Cutremur pe 15 ianuarie. Unde s-a simțit

Seimsul a avut o magnitudine de 2,6 grade pe scara Richter și s-a produs la adâncimea de 122,7 kilometri. Potrivit datelor de la INFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56km NV de Buzau, 57km V de Focsani, 61km SE de Sfantu-Gheorghe, 67km E de Brasov, 79km NE de Ploiesti.

Citește și Cutremur în Italia, urmat de replici, oamenii au ieşit speriaţi pe stradă. Seismul a fost precedat de un zgomot puternic

România este expusă unui risc semnificativ de cutremure, Bucureștiul fiind capitala cea mai expusă riscului dintre toate capitalele Uniunii Europene.

Alte articole

Cutremur în România. Seismologii au revizuit magnitudinea la 3.8

Cutremur cu magnitudine 6.3 la o adâncime de doar 10 km

Deși nu putem prezice când va avea loc următorul cutremur major, specialiștii spune că este doar o chestiune de timp până când țara noastră va fi puternic afectată.

Ultimul cutremur major din România a avut loc în 1977 și a ucis peste 1.500 de persoane și a rănit peste 11.300. 35.000 de familii au rămas fără adăpost, iar economia națională a fost afectată semnificativ.

Raed Arafat: Adăposturile civile nu sunt suficiente

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) avertizează că în momentul de față în România nu sunt suficiente adăposturi pentru protecție civilă.

„Nu toată lumea înţelege rolul important al adăposturilor de protecţie civilă. Pe aplicaţia DSU, dacă o descărcaţi, o să vedeţi că există acolo o hartă interactivă şi punctele interactive sunt adăposturile. Nu sunt suficiente. Nu sunt toate puse la punct. Există un raport pe asta. E de investit în ele. Nu toată lumea înţelege rolul important al acestor adăposturi şi faptul că ele trebuie să existe şi trebuie să crească numărul lor.

Noi lucrăm acum, e un proces de identificare a unor spaţii care pot fi folosite ca adăposturi, cum ar fi parcări subterane, spaţii subterane, care pot, în caz de, să fie folosite ca adăposturi. Dar mai e foarte mult de lucrat pe domeniul ăsta şi de dezvoltat”, a declarat şeful DSU, potrivit News.ro.

Potrivit datelor prezentate într-un raport al Curţii de Conturi, Bucureştiul şi judeţul Ilfov au cele mai multe adăposturi de protecţie civilă, respectiv 588, însă doar 1 din 3 adăposturi este operaţional.

Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul are 185, Prahova are 183 de adăposturi, Constanţa – 114, Bihor 96 şi Braşov 93.

La polul opus sunt 7 judeţe care au mai puţin de 8 adăposturi pentru protectia civililor în caz de conflict armat. În Caraş-Severin există 8 astfel de adăposturi, în Tulcea sunt 6, în Dâmboviţa şi Buzău câte 5, judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte 3 adăposturi, în timp ce judeţul Neamţ are doar un adăpost.

Citește și Cutremur cu magnitudinea 6,7 în Filipine. Autorităţile se aşteaptă la replici