Cutremur în România. Seismologii au revizuit magnitudinea la 3.8

Cutremur în Vrancea-Buzău UPDATE ORA 17.02 Intensitatea cutremurului produs duminică în judeţul Buzău a fost revizuită la 3,7 grade (seismologi)

Seismologii au revizuit atât intensitatea cutremurului produs, duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, cât și adâncimea la care acesta s-a produs.

Două cutremure vineri seara în România. Unde s-au produs și ce magnitudine au avut, potrivit INFP

Astfel, seismul a avut o intensitate de 3,7 grade și s-a produs la adâncimea de 138 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 55 km nord-vest de Buzău, 60 km vest de Focșani, 61 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 65 km est de Brașov și 75 km nord-est de Ploiești.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 6.3 la o adâncime de doar 10 km

Cutremure în lanţ în România. Pământul s-a zguduit joi la Buzău şi la Brăila

De la începutul anului, în România s-au produs 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,6 grade.

ORA 16.42 INCDFP: Cutremur de 3,6 grade în județul Buzău, duminică după-amiaza

Un cutremur cu magnitudinea de 3,6 grade s-a produs, duminică, la ora locală 16:14, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, conform datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 140 de kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 55 km nord-vest de Buzău, 57 km vest de Focșani, 62 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 67 km est de Brașov și 78 km nord-est de Ploiești.

Mama băiatului de 13 ani de Timiş, acuzat de crimă: Mă tem de revolta oamenilor. Sunt mamă, înţeleg, poate că lucrurile ar fi fost altfel, copilul mergea unde ar trebui să meargă

De la începutul anului, în România s-au produs 24 de cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 3,6 grade.

Gheorghe Mărmureanu anunţă anul în care România ar putea fi zguduită de un cutremur de 7,8 grade. Pe ce se bazează prognoza celebrului seismolog

Gheorghe Mărmureanu a dezvăluit că România se află într-o zonă cu activitate seismică intensă, iar riscul unui cutremur major nu poate fi exclus în totalitate. Deși estimările specialiștilor indică faptul că un seism de mare magnitudine ar putea avea loc peste câțiva ani, pericolul unei tragedii similare celei din 1977 rămâne prezent.

Citeşte şi: Ordin de ultimă oră emis de ANPC. Ţigări şi produse din tutun doar cu buletinul!

Potrivit seiemologului, un cutremur cu magnitudinea de 7,7 sau chiar 7,8 grade pe scara Richter ar putea lovi țara noastră în perioada 2039–2040.

„Trebuie să ne fie clar că nu vom scăpa de un viitor mare cutremur. Noi avem o hartă a cutremurelor puternice de pământ și istoria lor din ultimii 300 de ani, pe teritoriul României, în baza căreia analizăm date despre acest tip de amenințări. Potrivit cercetărilor noastre, următorul cutremur foarte puternic ne-ar putea lovi în jurul anilor 2039–2040”, a declarat Gheorghe Mărmureanu la B1TV.

Citeşte şi: Românii pot obţine mult mai uşor permisul de conducere. Se reduc şi costurile pentru candidaţi

Specialistul își bazează previziunile pe o analiză istorică a celor mai importante seisme produse în România în ultimii 300 de ani, ceea ce permite identificarea unor tipare și anticiparea perioadelor cu risc crescut de cutremure.

Cel mai puternic cutremur care poate avea loc în România va fi de 8,1 grade. Scenarile IGSU şi mesajul lui Raed Araft: „Nu se dă RoAlert, cu speriatul, nu rezolvăm nimic”

Cel mai puternic cutremur care poate avea loc în România va fi de 8,1 grade, potrivit unor scenarii dintr-un document oficial al IGSU. Conform sursei citate, deși efectele care vor fi resimțite la sute de kilometri distanță, nu vor fi simțite doar în zona epicentrală (precum județele Vrancea sau Buzău), ci și la distanțe de până la 200-300 km.

Un cutremur cu intensitatea de 8 grade poate elibera o energie ce este echivalentă cu cea generată de 1.200 bombe nucleare, precum cele folosite la Hiroshima, ori de 15 milioane de tone de TNT, conform specialiștilor IGSU.

Aceștia explică faptul că seismicitatea României este puternic influențată de activitatea seismică din zona Vrancea, unde converg Placa Est-Europeană și Subplăcile Moesică și Intra-Alpină.

Totuși, în ciuda potențialelor daune semnificative, documentul IGSU menționează că „blocul litosferic care se scufundă în manta este în prezent dintr-o veche placă tectonică suficient de rece și rigidă comparativ cu mantaua înconjurătoare, fiind greu de topit, ceea ce face posibilă generarea cutremurelor la adâncimi intermediare”.

Analiza recentă a IGSU despre impactul unui cutremur major relevă că va exista un număr semnificativ de clădiri rezidențiale grav avariate și de persoane grav rănite sau decedate. Mai precis, ar fi afectate peste 350.000 de clădiri și peste 45.000 de persoane, potrivit studiului „Concepția națională de răspuns post seism”, realizat de IGSU la finalul anului 2021.

În plus, un document recent al Curții de Conturi, publicat în ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului nu sunt suficient de pregătite pentru a face față unui cutremur de această magnitudine.

„Cu speriatul nu rezolvăm nimic. Într-adevăr, este o zonă la care nu ne-am aşteptat şi se vede că au fost câteva episoade de cutremure şi de replici, dar pentru omul de rând cel mai important este să ştie ce e de făcut. Sunt două lucruri pe care le recomand: să descarce aplicaţia DSU – acolo sunt mai multe indicaţii şi informaţii pe care poate să le obţină, şi să acceseze www.fiipregatit.ro – acolo găseşte informaţii cum să îşi pregătească casa, cum să fie pregătit el şi familia lui. Bineînţeles, este de lucrat pe evaluarea clădirilor, dacă sunt clădiri cu risc, şi aici ştiu că s-a dat la nivel guvernamental o perioadă de timp în care să se facă aceste evaluări”, a spus şeful DSU după un recent cutremur din zona Arad.

Şeful DSU a mai menţionat că „în România, în ultimii ani, s-a făcut o pregătire foarte serioasă şi nivelul de pregătire a crescut foarte serios”, iar pompierii derulează permanent exerciţii.

Raed Arafat: „Oricând putem avea un cutremur de 5,5, de 6, de 6,5 şi unul de 7”. De ce nu se dau mesaje Ro Alert

„Oricând un cutremur poate să apară. Cum a apărut cutremurul de 5,4 (…) Oricând putem avea un cutremur de 5,5, de 6, de 6,5 şi unul de 7. Clar că apariţia unui cutremur nu este predictibilă. Din cauza asta trebuie să fim tot timpul pregătiţi. Nu ştim când poate să apară un cutremur. Nimeni nu poate să prezică că peste o lună o să avem un cutremur. Au încercat mulţi să joace cartea asta, dar nu merge. Încă nu există mecanismele ştiinţific dovedite prin care să poţi să faci acest lucru”, a afirmat Arafat, cu alt prilej.

Seismologul Gheorghe Mărmureanu a anunțat când va avea loc următorul cutremur devastator în România: „Sunt lucruri curioase cu Vrancea”

Seisologul Gheorghe Mărmureanu dezvăluia pe 4 martie anul acesta, în ziua în care s-au împlinit 47 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria țării, care a dus la pierderea a peste 1.500 de vieți, că nu trebuie să ne așteptăm la un alt cutremur de proporții catastrofale până în 2040.

Citește și: Cutremur cu magnitudine 5.5 în zona Vrancea. S-a simţit şi la Bucureşti. Update: Magnitudinea a fost revizuit la 5.3

Expertul a adăugat că următorul cutremur major în România va avea loc mai devreme decât ne așteptăm, dar nu în anii imediat următori. Acesta a subliniat că există o serie de observații importante în legătură cu activitatea seismică din regiunea Vrancea.

„Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Exista niste cutremure puternice, a fost in 1800 cel mai puternic, foarte adanc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adancimi diferite, coordonate pe plan orizonat, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, spunea Gheorghe Mărmureanu, în exclusivitate la România TV.

Acesta a identificat și zonele din București considerate a fi mai vulnerabile la un cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona între Piața Romană și Unirii sunt identificate drept zone expuse, în timp ce cartierele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt considerate mai sigure, datorită construcțiilor mai solide și a numărului mai mic de blocuri înalte.

Citește și: Cutremur după inundații în România

În ceea ce privește pregătirea pentru un posibil cutremur major, Mărmureanu a asigurat că va anunța publicul dacă calculele sale indică o astfel de situație. El a menționat că efectuează calcule zilnice și că, în următorii zece ani, nu se așteaptă la un cutremur foarte mare în România.

În cazul unui cutremur e foarte important să respectăm o serie de recomandări pentru a fi în siguranță. Pe lângă acestea, mai există un aspect care îi poate proteja pe români. V-ați întrebat vreodată care e cel mai sigur etaj dintr-un bloc în caz de cutremur? Mulți români iau acest lucru în considerare atunci când își aleg locuința.

Ultimii ani au fost marcați de cutremure devastatoare în lume și mulți oameni și-au pierdut viața. În România, cutremurele sunt destul de dese, mai ales în zona Vrancea, dar au magnitudine mică, iar majoritatea nu prea se simt. Totuși, e bine să fim pregătiți în orice situație și să știm exact cum trebuie să reacționăm în cazul unui seism puternic.

Mai multe detalii

Care e cel mai sigur etaj din bloc în cazul unui cutremur. Sunt șanse mai mari de supraviețuire