Două cutremure vineri seara în România. Unde s-au produs și ce magnitudine au avut, potrivit INFP

UPDATE: În ziua de 30 Ianuarie 2026, la ora 19:31:54 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un seism cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 116.4 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 35km V de Focsani, 63km N de Buzau, 75km E de Sfantu-Gheorghe, 87km E de Brasov, 93km SV de Barlad, 95km S de Bacau, susține INFP.

Știrea inițială

Vineri, 30 ianuarie 2026, România a fost zguduită de un cutremur produs în zona seismică Vrancea, anunță Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut loc la ora 17:29:43, ora locală, și a fost înregistrat cu o magnitudine de 2,9 pe scara Richter, la o adâncime de 105,1 km.

Conform INFP, epicentrul cutremurului s-a situat în proximitatea mai multor orașe importante: 32 km NV de Focșani, 74 km N de Buzău, 79 km E de Sfântu-Gheorghe, 81 km SV de Bârlad, 83 km S de Bacău și 94 km E de Brașov.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În ziua de 30 Ianuarie 2026, la ora 17:29:43 (ora locală a României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.9, la adâncimea de 105.1 km.

Alte articole

Alertă de tsunami după 12 cutremure. Panică totală, școli evacuate și oameni pe străzi VIDEO

Cutremur miercuri seara în România. Ce magnitudine a avut, s-a resimțit inclusiv în Republica Moldova și Ucraina

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 32km NV de Focsani, 74km N de Buzau, 79km E de Sfantu-Gheorghe, 81km SV de Barlad, 83km S de Bacau, 94km E de Brasov”, a precizat INFP.

Vezi și România ar putea avea un sistem pentru cutremure ca în Japonia

Recent, cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) au publicat un studiu care urmărește dezvoltarea unui sistem de anticipare a replicilor seismice în România, capabil să ofere prognoze din primele ore după cutremure. Echipa este alcătuită din Cristian Ghiță, Bogdan Enescu, Alexandru Marinus, Iren-Adelina Moldovan, Constantin Ionescu, Eduard Gabriel Constantinescu și a adaptat pentru condițiile locale o metodă statistică utilizată în Japonia pentru prognoza replicilor cutremurelor.

Studiul a testat metoda pe două secvențe de replici crustale (de suprafață) produse de seisme moderate cu aceeași magnitudine: Vrancea–Mărășești (2014) și Gorj–Oltenia (2023), ambele având Mw 5,4.

Experții folosesc o procedură „de vârf” (testată anterior în Japonia) care poate rula aproape în timp real: ia datele din primele ore după cutremur (așa-numita perioadă de „învățare”), estimează parametrii unei descrieri statistice a replicilor, apoi produce prognoze pentru următoarele ore – și poate repeta procesul pe măsură ce intră date noi.

Metoda folosește două legi statistice clasice din seismologie: Omori–Utsu, care descrie cum scade în timp numărul replicilor după șocul principal (la început multe, apoi tot mai rar) și Gutenberg–Richter, care descrie distribuția magnitudinilor (foarte multe seisme mici și mult mai puține mari).

Citește și Cutremur cu magnitudine 6.3 la o adâncime de doar 10 km