Cutremure succesive în România

Trei cutremure s-au resimțit în România, vineri, 21 decembrie 2018, anunță Institutul Național pentru Fizica Pământului. Ce cred experții. 

Primul seism a avut loc în județul Buzău, la ora 02:01:44 și a avut următoarele coordonate – latitudine 45.4991; longitudine 26.3497. Magnitudinea cutremurului este de 2.4(ml), adancime: 112km.  

Al doilea cutremur a avut loc în Serbia, la granița cu România, la ora 02:42:06 și a avut o magnitudine de 2.2(ml), la o adâncime de 19km.

Al treilea seism, înregistrat de INFP a fost localizat în Bulgaria, la ora 10:14:38 și a avut coordonate: lat 42.624; lon 27.5258. Magnitudinea seismului este de  2.2(ml), adancime: 5km. 

Alte articole

Cutremur în Vrancea marţi la prânz. Ce magnitudine a avut seismul

Cutremur cu magnitudinea 3.4 în Olanda din cauza extracţiei de gaze naturale: „Al treilea cel mai puternic din istorie regiunii”

Specialiștii de la Institutul pentru Fizica Pământului au făcut recent o simulare a modului în care s-ar propaga unda seismică, în ce zone ar putea exista cele mai multe victime şi unde se vor prăbuşi cele mai multe clădiri, în cazul unui cutremur de magnitudine mare.

„În cazul unui cutremur, noi avem rol de informare privind parametrii cutremurului în timp real. Practic, putem anunţa autorităţile cu 25 de secunde înainte de a veni unda puternică în Bucureşti, după aceea se primesc parametrii cutremurului, cum a fost şi cel din scenariu, de 7,5 grade la adâncimea de 140 de kilometri.

Noi putem estima care a fost distribuţia intensităţior în teritoriu, faţă de zona epicentrală, astfel încât, în funcţie de intensitate, putem estima pagubele la clădirile civile.

Zona Vrancea este cea mai afectată privind felul de percepţie al cutremururelor şi intensitatea la nivel de localităţi. După aceea se distribuie către Buzău, către nord.

Dacă seismul ar fi noaptea, toată populaţia s-ar găsi în clădirile rezidenţiale şi atunci numărul victimelor ar fi mult mai mare faţă de situaţia când cutremurul s-ar produce ziua şi toată lumea ar fi la serviciu. După cum ştiţi, şcolile sau instituţiile publice sunt construite la un nivel de intensitate ridicat faţă de clădirile rezidenţiale.

Pe partea de prevenţie, ar fi bine să se pună accentul privind cum ne comportăm la cutremur. Să nu ieşim din clădire când simţim cutremurul, să căutăm locul cel mai sigur din locuinţa noastră”, a precizat Corina Matlinschi, specialist la Institutul pentru Fizică a Pământului.