Cutremur în Vrancea. A fost un cutremur de adâncime care a fost simţit în special în oraşele aflate în apropierea epicentrului. Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a produs sâmbătă, la ora 20:54:28, la Buzău, în zona seismică Vrancea. Seismul a avut magnitudinea de 3.2 pe scara Richter şi a avut loc la adâncimea de 140 kilometri. Cutremurul nu a produs pagube.

Mişcarea scoarţei terestre a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 49km NE de Ploieşti, 60km SE de Braşov, 103km N de Bucureşti, 123km NE de Piteşti, 135km V de Brăila, 140km V de Galaţi, 143km S de Bacău, 168km N de Ruse, 171km E de Sibiu şi 226km SV de Iaşi.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

Plan roşu de intervenţie la Craiova. Un mort şi doi răniţi ...

Noi detalii în cazul crimei de la Timișoara. Mirel de la Teologie ...

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Cutremur în Vrancea. Regiunea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

Cutremur masiv în Turcia. Seismul a fost resimţit în Antalya

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.