Cutremur în zona Vrancea, anunţă INFP. În ce oraşe s-a simţit şi ce magnitudine a avut

Un nou cutremur, cu magnitudinea 3,2, a avut loc joi după-amiaza în județul Vrancea. În luna mai a acestui an, în România au mai avut loc zece cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2 grade.

19 mai 2022, 19:13
Cutremur în zona Vrancea, anunţă INFP. În ce oraşe s-a simţit şi ce magnitudine a avut

Un cutremur a avut loc, joi după-amiază, în România, chiar în zona Vrancea, potrivit Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cutremur în România, s-a zguduit Vrancea miercuri seară
În ziua de 19 Mai 2022, la ora 17:43:45 (ora locală a României), s-a produs în zona seismică Vrancea un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 131km.

Cutremur violent luni dimineaţă. S-a simţit puternic la etajele înalte
Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 85km E de Brasov, 96km S de Bacau, 100km NE de Ploiesti, 109km V de Galati, 111km NV de Braila, 149km N de Bucuresti, 172km NE de Pitesti, 175km SV de Iasi, 198km E de Sibiu, 214km N de Ruse, anunţă INFP.

Cel mai mare seism din acest an a avut loc în data de 16 ianuarie 2022 şi a avut magnitudinea de 4,4, în timp ce anul trecut a fost înregistrat pe data de 26 mai un cutremur cu o magnitudine de 4,7. Mişcarea tectonică a fost resimţită şi la Bucureşti.

Citeşte şi

Cutremur cu magnitudine peste 5, cel mai mare al lunii. S-a simţit puternic
Pe teritoriul Romaniei, zona seismogena cu cel mai ridicat potential distructiv este situata in litosfera subcrustala, la curbura Carpatilor Orientali – regiunea Vrancea.

Pe langa aceasta, exista cateva zone de surse seismice superficiale, de importanta locala pentru hazardul seismic: zonele Est – vranceana, Fagaras – Campulung, Danubiana, Banat, Crisana – Maramures, depresiunea Barlad, depresiunea Predobrogeana, falia Intramoesica, depresiunea Transilvaniei (Radulian et al., 2000).

Zona subcrustala Vrancea (VR)

Regiunea Vrancea este o zona seismica complexa de convergenta continentala, situata la contactul a 3 unitati tectonice: placa Est – Europeana, subplacile Intra – Alpina si Moesica (Constantinescu et al., 1976).

Cea mai puternica activitate seismica pe teritoriul Romaniei se concentreaza la adancimi intermediare (60 – 200 km), intr-un corp litosferic mai rece, in coborare gravitationala, orientat aproape vertical. Activitate ridicata a fost observata in doua domenii de adancime – intre 80 si100 km, si respectiv intre 120 si 160 km . Cutremurele puternice din secolul XX s-au produs in ambele segmente: seismele din 1977 (Mw 7.4) si 1990 (Mw 6.9) in segmentul superior, iar evenimentele din 1940 (Mw 7.7) si 1986 (Mw 7.1) in cel inferior.

Rata de producere a cutremurelor puternice – intre unu si sase evenimente cu magnitudine Mw > 7.0 pe secol – intr-un volum focal extrem de restrans implica un nivel inalt al ratei deformarii relative/specifice (~3.5×10-7 an-1). Procesul tectonic la adancime apare ca decuplat, in mare masura, de tectonica in crusta.

In ceea ce priveste mecanismul focal al cutremurelor vrancene de adancime intermediara, falierea inversa – cu axa extensiilor (T) aproape vericala si axa compresiilor (P) cvasi-orizontala – caracterizeaza toate evenimentele majore (Mw > 6) si, de asemenea, peste 90% din evenimentele studiate, indiferent de magnitudinea lor (Enescu, 1980; Oncescu si Trifu, 1987; Enescu si Zugravescu, 1990; Radulian et al., 2000). Relativ la orientarea planelor de falie, s-au evidentiat doua solutii tipice: (I) planul de falie orientat aprox. NE – SV si inclinat spre NV, iar axa P perpendiculara pe Arcul Carpatic; si (II) planul de falie orientat aprox. NV – SE, iar axa P paralela cu arcul muntos. Datele disponibile – atat macroseismice cat si instrumentale – indica solutii de tip (I) pentru toate cutremurele cu Mw > 7.

Mecanisme de tip faliere normala sau alunecare laterala/ in directie au fost rar observate, pentru evenimente localizate cu precadere la marginea superioara si respectiv inferioara a volumului seismogen (Radulian et al., 2000).

Regimul tensional in zona subcrustala Vrancea este predominant compresiv.3

Prof. Dr. Ing. Gheorghe Mărmureanu, personalitate marcantă în tabloul cercetării românești din domeniul seismologiei, a oferit mai multe detalii, într-un interviu pentru DCNews, despre un „mare cutremur”, care ar urma să aibă loc, în România, în jurul anului 2040.

‘Va fi un cutremur cu o magnitudine de peste 7, cu efecte puternice, însă acest lucru depinde de o multitudine de factori și parametri, precum: ora, anotimpul, locația, epicentrul, unde îi va prinde pe oameni, la serviciu, acasă, la școală etc. De exemplu, la cutremurul din 4 martie 1977, au căzut multe clădiri. Am văzut blocuri care s-au prăbușit, deși altele care erau în proximitate, mai rău construite, nu au căzut. Prin urmare, a depins și de direcția, poziția, cutremurului. Sunt o mulțime de factori cu privire la producerea cutremurelor. Nu este o chestiune de ghicit cum se va întâmpla exact.’, a declarat Prof. Dr. Ing. Mărmureanu.

În prezent, 726 de clădiri din Capitală sunt încadrate în clasele l şi ll de risc seismic.


loading...
Partenerii noștri