Peninsula Kamchatka a fost zguduită marți de alte trei cutremure, de data aceasta de intensitate mai slabă, însă tot semnificative.
Primul cutremur a avut loc în timpul nopții de luni spre marți, având magnitudinea de 5,3 grade. „În ziua de 05 August 2025 la ora 00:59:49 (ora locală a României) s-a produs în OFF THE EAST COAST OF THE KAMCHATKA PENINSULA, RUSSIA un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.3, la adâncimea de 10.0km”, a transmis INFP.
Cel de-al doilea seism, produs tot în peninsulă, s-a produs aproape de ora dimineții, mai exact la 04:47. Cutremurul a înregistrat 5,6 grade.
„În ziua de 05 August 2025 la ora 04:47:36 (ora locală a României) s-a produs în OFF THE EAST COAST OF THE KAMCHATKA PENINSULA, RUSSIA un cutremur semnificativ cu magnitudinea mb 5.6, la adâncimea de 16.4km”.
Cutremur în România! Ce magnitudine a avut seismul și în ce zone s-a resimțit
Când cutremurul cu magnitudinea de 8,8 a lovit estul Rusiei miercuri, la ora locală 11:25, a stârnit îngrijorare pentru toate populaţiile de pe coastele Pacificului. A fost unul dintre cele mai puternice cutremure înregistrate vreodată, însă cu toate acestea, lumea a răsuflat uşurată – nu a provocat tsunami-ul catastrofal de care se temeau mulţi, scrie BBC.
Milioane de oameni au fost evacuaţi, amintindu-şi de tsunami-ul devastator din 26 decembrie 2004 din Oceanul Indian şi de cel din Japonia în 2011, ambele provocate de cutremure de aceeaşi magnitudine.
Tsunamiul de miercuri a fost însă mult mai puţin sever, chiar dacă a provocat unele pagube. Peninsula Kamceatka este izolată, dar se află pe „Centura de Foc a Pacificului”, numită astfel datorită numărului mare de cutremure şi vulcani care sunt aici.
Straturile superioare ale Pământului sunt împărţite în secţiuni – plăci tectonice – care se mişcă unele faţă de altele. „Centura de Foc a Pacificului” este un arc format din aceste plăci care se întinde în jurul Oceanului Pacific. Potrivit British Geological Survey, 80% din cutremurele din lume au loc de-a lungul acestui arc.
O ZONĂ PREDISPUSĂ LA CUTREMURE MARI
În largul coastei peninsulei, placa Pacificului se deplasează spre nord-vest cu aproximativ 8 cm pe an – doar de două ori mai repede decât cresc unghiile, dar rapid pentru standardele tectonice. Acolo, ea intră în contact cu o altă placă mai mică, numită microplaca Ohoţk.
Citește și: Cutremurul din Extremul Orient, în topul celor mai puternice seisme din toate timpurile
Placa Pacificului este oceanică, ceea ce înseamnă că are roci dense şi tinde să se scufunde sub microplaca mai puţin densă. Pe măsură ce placa Pacificului se scufundă spre centrul Pământului, se încălzeşte şi începe să se topească, dispărând efectiv. Dar acest proces nu este întotdeauna lin. Adesea, plăcile se pot bloca în timp ce se mişcă una peste alta, iar placa superioară este trasă în jos. Această frecare se poate acumula de-a lungul a mii de ani, dar tensiunea poate fi eliberată brusc în doar câteva minute. Fenomenul este cunoscut sub numele de cutremur megathrust.
„Când ne gândim la cutremure, ne imaginăm epicentrul ca un punct mic pe hartă. Cu toate acestea, în cazul cutremurelor de o asemenea amploare, falia se rupe pe o distanţă de sute de kilometri”, a explicat dr. Stephen Hicks, lector de seismologie la University College London. „Această deplasare şi suprafaţă vastă a faliilor generează cutremure de magnitudine atât de mare”, a adăugat el.
Cele mai mari cutremure înregistrate în istorie, inclusiv cele mai puternice – din Chile, Alaska şi Sumatra – au fost toate cutremure megathrust.
Iar peninsula Kamceatka este predispusă la cutremure mari. De fapt, un alt cutremur de magnitudine 9,0 a lovit în 1952 la mai puţin de 30 km de cutremurul de miercuri, potrivit US Geological Survey.