Cutremurul din 1977. La 45 de ani de la marele cutremur, în Bucureşti sunt 736 de clădiri cu risc seismic

Cutremurul din 1977. Vineri, 4 martie, se împlinesc 45 de ani de la marele cutremur, în care au murit peste 1.500 de oameni. Potrivit  datelor oficiale, în prezent, în Capitală sunt 736 de clădiri cu risc seismic.

Cutremurul din 1977. Se împlinesc 45 de ani de la marele cutremur

Cea mai afectată zonă a fost partea de sud a ţării, în special Bucureştiul. Aici, au fost distruse 33 de clădiri şi blocuri, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelică, dar şi trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ştefan cel Mare-Lizeanu şi Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor).

Citeşte şi Şcolile din România, pericol pentru elevi în cazul unui cutremur. Peste 200.000 de copii învaţă în școli cu risc ridicat DOCUMENT

În total, s-au prăbuşit sau au fost grav avariate 32.897 de locuinţe şi au fost afectate 763 de unităţi industriale din 23 de judeţe. Potrivit unui raport din 1978 al Băncii Mondiale, pagubele au fost în valoare de două miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti.

Alte articole

EXCLUSIV 48 de ani de la marele cutremur din 4 martie 1977. Clădiri celebre afectate de seism pe tronsonul Piața Universității – Piața Romană. GALERIE FOTO

Cutremurul din 1977 încă dă fiori românilor: peste 1.500 de victime, 32.897 de clădiri prăbuşite şi grav avariate

Cutremurul  a fost resimţit puternic şi în ţările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar şi în alte ţări din centrul şi sudul Europei, precum şi în Rusia. În Bulgaria, au fost distruse trei blocuri, iar peste 120 de oameni au murit.

„Studiile de după cutremur au arătat ca acesta a avut caracter de multi-şoc: au fost cel puţin 4 şocuri principale la adâncimi diferite, de-a lungul planului de rupere, care este estimat a avea un perimetru de 30 pe 60 km. Mecanismul de faliere a şocului principal a fost invers, orientat pe direcţia NE-SV şi uşor scufundat spre NV.

Deşi în România existau la data cutremurului mai multe seismometre, doar unul dintre ele a reuşit să înregistreze corect întreaga mişcare seismică – cel de la staţia INCERC din Bucureşti (cartierul Pantelimon); valoarea maximă de acceleraţie înregistrată la nivelul solului a fost de 2,069 m/s. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României din secolul XX (cel puţin)”, susţin specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, potrivit News.ro. 

În urma cutremurului din 4 martie 1977 au murit actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky.

Conform datelor oficiale, în prezent, în Capitală sunt 736 de clădiri încadrate în clasele l şi ll de risc seismic. Dintre acestea, 363, majoritatea în zona centrală, sunt încadrate în clasa l de risc seismic, iar 373 sunt încadrate în clasa  a ll-a de risc seismic, ceea ce înseamnă că pot suferi degradări structurale majore în cazul unui cutremur puternic.

Citeşte şi 45 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Specialiștii vin cu scenariul negru: Ar putea fii mii de victime în București la un seism major!