Şcolile din România, pericol pentru elevi în cazul unui cutremur. Peste 200.000 de copii învaţă în școli cu risc ridicat DOCUMENT

Şcolile din România reprezintă un pericol pentru elevi în cazul unui cutremur, se arată în anexa proiectului de lege privind Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic. Proiectul a fost pus în dezbatere publică pe 18 februarie de către Ministerul Dezvoltării, iar perioada de consultare este de 30 de zile.

Şcolile din România, pericol pentru elevi în cazul unui cutremur major

Coform datelor Sistemulului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), 7% din elevi sunt expuși unui hazard seismic ridicat, ceea ce înseamnă că este vorba de aproximativ 210.000 de elevi. În acest timp, 11% dintre clădiri sunt cu hazard seismic ridicat.

Citeşte şi Sorin Cîmpeanu vrea o nouă lege a Educației! Ce se va întâmpla cu bacalaureatul și examenul de titularizare

„Atributele folosite pentru estimarea expunerii actuale a clădirilor se referă la numărul de elevi înscriși (anul universitar 2018-2019) și numărul de clădiri cu săli de clasă și laboratoare. Amplasarea clădirilor a permis identificarea nivelului de hazard seismic și raportul dintre infrastructura educațională în urban și rural”, se arată în proiectul menţionat anterior, potrivit edupedu. 

Alte articole

România „educată” şi după Iohannis: 84.000 de elevi amărâţi au primit bani de manuale cu puţin înainte de vacanţa de vară

Ministrul Educaţiei explică ce perioadă de timp trebuie alocată temelor, în funcţie de ciclul şcolar

Conform documentului, la nivelul anului 2020 în SIIIR, aproximativ trei milioane de elevi sunt înscriși în aproximativ 18.400 unități de învățământ din România.

„Două treimi dintre aceștia învață în unități de învățământ din zonele urbane. Totuși aproape 65% din unitățile de învățământ din România se află în zonele rurale”, menționează sursa citată.

În anexa proiectului privind Strategia Naţională de Reducere a Riscului Seismic este precizat că „SIIIR include parametri suplimentari cu privire la clădirile existente, printre altele, anul construcției, suprafața construită, regimul de înălțime, printre alți parametri asociați cu eficiența energetică, condiții igienico-sanitare. Aceste atribute, împreună cu informațiile de identificare sau informații suplimentare (administrator, clasificarea monumentelor istorice etc.), reprezintă o bază solidă pentru o evaluare inițială a riscului seismic pentru clădirile din sectorul de învățământ”.

Într-o notă a anexei apare că din cele 12.750 de clădiri de învățământ, din setul de date SIIIR, au fost identificate și analizate 9.744 unități.

„Riscul acestor clădiri și prioritatea lor de intervenție au fost definite în conformitate cu un cadru de prioritizare care include trei etape. În primul rând, se calculează un scor tehnic pe baza nivelului de hazard seismic, anul de construcție, sistemul structural și numărul de elevi înscriși”.

Tot aici, aceeași notă menționează că unitățile situate în zone cu risc seismic (ag

Potrivit listei monumentelor istorice, România are aproximativ 18.000 de monumente istorice, din care peste 75% sunt clădiri cu funcțiuni religioase, de locuire, unități de învățământ, palate, muzee, clădiri guvernamentale, unități sanitare, clădiri industriale și alte tipuri de clădiri publice sau private, se arată în document.

Citeşte şi Se renunţă complet la şcoala online. Anunţul făcut de Sorin Cîmpeanu: „A fost o catastrofă educațională”

Principalele obiective ale Strategiei naționale de reducere a riscului seismic (SNRRS)

transformarea până în 2050 a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;

reducerea riscului seismic la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea vătămărilor și protejarea fondului construit, prin investiții prioritizate și eficiente;

promovarea bunăstării prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătățirea condițiilor de eficiență energetică și sanitare, printre alte aspecte funcționale;

creșterea rezilienței prin integrarea considerentelor de risc seismic/multirisc în planificarea teritorială și sectorială și asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism;

mobilizarea participării și acțiunii incluzive prin creșterea nivelului de conștientizare publică cu privire la managementul riscului seismic și creșterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;

consolidarea capacității instituționale în domeniul managementului riscului seismic și a calității și numărului de resurse umane implicate în activitățile legate de gestionarea riscului.