Dacian Cioloş, despre OUG privind regimul interceptărilor: „Este soluţia de moment”

„Este soluţia de moment. Este important să nu existe un vid legislativ din acest punct de vedere. Este soluţia de moment şi apoi, sigur, va fi timp să vedem ce soluţii mai bune sunt. Dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie„, a declarat premierul Dacian Cioloş.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a precizat, joi, că parchetele vor folosi infrastructura SRI pentru interceptări, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă urmând să fie avizat, vineri, în CSAT şi apoi aprobat în şedinţa extraordinară a Guvernului.

Ministrul Justiţiei a precizat că proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede folosirea infrastructurii SRI în anchete, dar cu eliminarea oricărei intervenţii din partea personalului SRI.

Alte articole

Cum arată prima schiță a guvernului lui Nicușor Dan. Nume precum Dacian Cioloș sau Marius Manole, pe listă

Dacian Cioloş, recuperat de Ilie Bolojan la Cotroceni, a fost numit consilier prezidenţial onorific

„Guvernul a lucrat la o ordonanţă de urgenţă. A făcut acest lucru împreună cu toate parchetele, cu Ministerul Public, DIICOT şi DNA. Ne trebuie avizul CSAT. Vineri seară, Guvernul va adopta această ordonanţă de urgenţă. Care este soluţia? România este azi în situaţia în care nu are altă infrastructură decât cea care este administrată de SRI, astfel încât soluţia pe care o propune Guvernul în OUG este, evident, folosirea infrastructurii care este la SRI, dar cu eliminarea oricărei intervenţii umane din partea SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorului şi a poliţiei judiciare, adică a acelor organe care sunt de cercetare penală„, a declarant ministrul Justiţiei, Raluca Prună.

Curtea Constituțională a României (CCR) susține că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică.

„Or, pornind de la datele concrete din speța dedusă controlului de constituționalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislație infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate„, se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituțională sintagma „alte organe specializate ale statului” din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor.

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.