Comisiile parlamentare reunite pentru afaceri europene au dat marți un aviz favorabil, cu 28 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și o abținere, mandatului cu care premierul Dacian Cioloș va participa la reuniunea Consiliului European din 17 și 18 decembrie.

După şedinţă, Cioloş a declarat că inițiativa ca România să fie reprezentată la Consiliul European de către premier a aparținut președintelui Klaus Iohannis.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

„A fost inițiativa domnului președinte, am primit o scrisoare prin care îmi spunea că mă deleagă să particip la acest Consiliu European și la una dintre întâlnirile săptămânale pe care le am cu dânsul am și discutat despre acest lucru”, a spus Cioloș.

El a precizat că le-a propus membrilor celor două comisii parlamentare să aibă o întâlnire, probabil în următoarele luni, pe problematica europeană.

„Eu am recomandat celor două comisii și chiar am făcut propunerea de a avea o întâlnire în următoarele luni, probabil două-trei luni. Dat fiind faptul că una dintre prioritățile Guvernului este de a începe pregătirea agendei României pentru președinția Consiliului Uniunii Europene din 2019 și vrem să ne pregătim la nivelul Guvernului, dar și să organizăm o discuție cu instituțiile din România care vor fi implicate în acest proces, am sugerat să continuăm colaborarea între Guvern și Parlament pe problematica europeană și din această perspectivă„, a menționat prim-ministrul Cioloș.

În faţa comisiilor, premierului Dacian Cioloş a cerut susţinerea parlamentarilor în ceea ce priveşte mandatul cu care se va duce la Bruxelles.

„Mi se pare un gest firesc, de normalitate prezența mea aici, odată ce eu însumi am fost mandatat de către președintele României să particip la această reuniune a Consiliului European. Mi se pare firesc să avem acest mai mult decât schimb de opinii. (…) Cer susţinerea Parlamentului pentru a putea susţine acest mandat în Consiliul European, un gest de normalitate cu atât mai mult cu cât una din priorităţile acestui Guvern este de a reda sau a da o prezenţă proactivă a României în structurile europene. Această prezenţă presupune o colaborare între Executiv şi legislativ şi această implicare a Parlamentului în problematica europeană nu poate decât să ne ducă la lucruri pozitive şi să dea mai multă greutate punctelor de vedere pe care reprezentantul României le susţine în Consiliu”, a declarat Dacian Cioloş la începutul şedinţei.

Premierul a precizat că pe agenda Consiliului se află  discuţii despre migraţie, lupta împotriva terorismului, dar şi despre întărirea uniunii economice şi monetare.

„Pe agenda acestui Consiliu vor fi discuţii legate de migraţie, de lupă împotriva terorismului, vor fi discuţii legate de întărirea uniunii economice şi monetare, care vine în urma raportului celor cinci preşedinţie ai Comisiei, Consililui, Parlamentului, zonei Euro Grupului şi a Băncii Centrale Europene, care merg în direcţia unei întăriri a uninunii economice şi monetare şi Comisia o să pregătească câteva idei, câteva propuneri. Un alt subiect este întărirea pieţei interne cu câteva propuneri din partea Comisiei”, a spus premierul.

Dacian Cioloş le-a mai spus parlamentarilor că migraţia este o problemă „sensibilă” şi un test pentru Uniunea Europeană. „Prinicipala temă va fi cea legată de migraţie, un subiect cu sensibilitate politică şi care preocupă statele membre în momentul de faţă, aş spune că este chiar un test pentru Uniunea Europeană să-şi arate nu doar solidaritatea, dar şi capacitatea de a lua decizii pe subiecte mai sensibile. Până acum măsurile au fost concentrate pe efectele migraţiei şi mai puţin pe cauze şi elementul central al mandatului pe care vi-l propunem este acela ca România să continue să insiste pe nevoia de a trata cauzele migraţiei, de a le înţelege bine şi de a găsi măsuri pentru a ţine sub control cauzele migraţiei ilegale şi necontrolate”, a mai declarat Cioloş, precizând că România îşi menţine rezerva faţă de un mecanism permanent de relocare care nu ar rezolva problema de fond, ci doar cauzele.

________________________________________________________________________________

Comisiile pentru Afaceri europene din Camera Deputaților și Senat s-au reunit, marţi,  pentru a discuta proiectul de mandat cu care premierul Dacian Cioloș va participa la reuniunea Consiliului European.

Comisiile urmează să dea un aviz proiectului de mandat cu care premierul Cioloș va participa la Consiliu.

Klaus Iohannis l-a delegat pe prim-ministrul Dacian Cioloș să participe la reuniunea Consiliului European, de la Bruxelles, din perioada 17-18 decembrie 2015. Administrația prezidențială a precizat că președintele și-a delegat atribuția de participare la Consiliul European, ca urmare a funcției sale de reprezentare în statul român, dar și în baza principiului cooperării loiale dintre autoritățile statului, așa cum a fost interpretat de Curtea Constituțională.

Birourile reunite permanente ale celor două camere au primit proiectul de mandat de la premierul Cioloș și au decis, la 7 decembrie 2015, să sesizeze comisiile de specialitate pentru a da un aviz.

În cadrul ședinței Birourilor permanente reunite, președintele Senatului Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat să existe și dezbatere în plen a mandatului lui Dacian Cioloș, în cazul în care comisiile reunite de afaceri europene avizează favorabil proiectul de mandat înaintat de premier, însă propunerea sa nu a întrunit majoritatea necesară adoptării.

CITEŞTE ŞI REACŢIA lui Klaus Iohannis la acuzaţiile lui Traian Băsescu privind delegarea premierului la CE

Tăriceanu: Decizia BPR privind mandatul premierul la Consiliul European încalcă o decizie obligatorie a CCR

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că decizia Birourilor permanente reunite, potrivit căreia proiectul de mandat cu care premierul Dacian Cioloș urmează să participe la reuniunea Consiliului European este prezentat doar în fața Comisiilor reunite pentru Afaceri europene, și nu în fața plenului Parlamentului, „creează un precedent periculos încălcând o decizie general obligatorie a CCR”.

Potrivit lui Tăriceanu, decizia care a fost luată în ședința de luni a Birourilor permanente reunite „deschide calea abdicării de la principiile statului de drept”.

„Birourile permanente reunite ale celor două Camere au adoptat, luni, cu nouă voturi contra șase, o hotărâre care, prin transferul de la plenul Parlamentului către Comisiile reunite pentru Afaceri Europene a dreptului aprobării mandatului cu care se va prezenta primul ministru la Consiliul European, încalcă Legea 373 din 2013 și jurisprudența Curții Constituționale. (…) Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului post-decembrist când Birourile reunite creează un precedent periculos încălcând o decizie general obligatorie a CCR”, afirmă Tăriceanu, potrivit unui comunicat de presă remis, marți, Agerpres.

Totodată, președintele Senatului trage un semnal de alarmă privind consecințele deciziei luate de către conducerea celor două Camere ale Legislativului și cere grupurilor parlamentare în numele cărora au votat unii membrii ai BP să-și reconsidere poziția.

„Cei care au votat Hotărârea Birourilor permanente reunite cunosc bine legile și procedurile, dar interese obscure și politicianiste i-au determinat să treacă peste norme elementare. Cui folosește această manieră de a face politică? În ce fel de stat de drept trăim dacă instituția de bază a democrației, Parlamentul, ignoră deciziile Curții Constituționale? (…) Anticipez că efectele viitoare ale acestei Hotărâri sunt de o gravitate extremă, pentru că încalcă Legea 373 din 18 decembrie 2013”, susține Tăriceanu.

Acesta reamintește faptul că Legea nr. 373/2013 prevede, la articolul 18, că Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum zece zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegația României intenționează să o prezinte (alin. 1), iar alin.2 precizează că înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. Propunerile adoptate se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern.

„Încă și mai grav este faptul că Hotărârea înfrânge jurisprudența Curții Constituționale care a decis în 2013 (Decizia nr. 449, VIII, pct. 4.2.) astfel: Atunci când deleagă atribuția sa la reuniunile Consiliului European, președintele României nu poate formula sau stabili conținutul mandatului, iar primul ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect/propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. În acest caz, Parlamentul dobândește putere decizională în stabilirea conținutului mandatului datorită relațiilor specifice în care se află cu Guvernul (art. 111 din Constituție)”, precizează Călin Popescu-Tăriceanu.