Daea: România primeşte 34,27 milioane de euro de la CE pentru costurile de combatere a pestei porcine africane

„Comisia Europeană a decis să acorde României un grant în valoare de 34.278.750 euro pentru rambursarea costurilor de combatere a pestei porcine africane în România. Decizia CE (SANTE/EM/AH 2018/ASF/RO) privind contribuţia UE reprezintă rambursarea a 75% din costurile eligibile pe care România le-a angajat pentru măsurile de urgenţă în cazul pestei porcine africane, începând cu 18 iunie 2018”, a spus Petre Daea.

El menţionat că valoarea costurilor eligibile estimate de CE pe care România le-a angajat în 2018 pentru măsurile de urgenţă, în urma datelor transmise de autorităţile române, se ridică la 45,705 milioane de euro, iar grantul reprezintă 75% din aceste sume.

„Valoarea costurilor estimate de către CE este de 45,705 milioane de euro, în urma datelor transmise de noi, iar 75% din această sumă o primim de la Uniunea Europeană. Banii vor veni în scurt timp şi se vor da prin Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA)”, a mai spus şeful MADR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima dată pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare, însă în acest an virsuul s-a extins iar în prezent evoluează 294 de localităţi din 18 judeţe.

Alte articole

Marte în Taur aduce liniște sufletească pentru 3 zodii. Cine sunt norocoșii care au parte de armonie pe plan sentimental

Ucraina a lansat cel mai devastator atac asupra Moscovei din ultimul an

Potrivit datelor ANSVSA, la 29 noiembrie 2018, în România erau active 1.124 focare, dintre care 16 în exploataţii comerciale, şi 300 de cazuri la mistreţi. Până la acea dată au fost eliminaţi 361.719 de porci.

Autoritatea veterinară a anunţat că au fost despăgubiţi 7.953 de proprietari, valoarea totală a plăţilor depăşind 205,65 milioane de lei.

De asemenea, tot până la finele lunii noiembrie au fost stinse 6 focare în judeţul Satu Mare şi un focar, singurul de altfel, din judeţul Dâmboviţa, iar unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii S.C. Carniprod SRL şi-a reluat activitatea, în data de 14 august 2018.

Cele mai multe focare sunt în continuare în judeţele Tulcea – 570, dintre care 5 focare la exploataţii comerciale şi un focar, la o exploataţie de tip A şi 82 de cazuri la mistreţi, în Ialomiţa – 125 de focare în gospodăriile populaţiei şi 33 de cazuri la mistreţi, în Brăila – 117 focare, dintre care 9 focare la exploataţii comerciale şi un două cazuri la mistreţi, în Călăraşi – 100 de focare, unul la o exploataţie comercială şi 24 de cazuri la mistreţi, iar în Constanţa – 88 de focare în gospodăriile populaţiei şi trei cazuri la mistreţi.

Şeful ANSVSA, Geronimo Brănescu, declara că interzicerea creşterii porcului în gospodăriile populaţiei pe o anumită perioadă de timp, pentru limitarea extinderii pestei porcine africane pe teritoriul României, nu poate fi luată în calcul de autorităţi, chiar dacă este una dintre măsurile tot mai des cerute de reprezentanţii industriei agroalimentare autohtone, întrucât s-a dovedit a fi singura care a dat rezultate în alte ţări europene unde a evoluat această boală.

El a mai spus că procentul cel mai semnificativ din totalul porcilor sacrificaţi îl reprezintă porcii din exploataţii comerciale, nicidecum cei din gospodăriile populaţiei.

Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin şi nici tratament. Singurele metode de prevenţie eficiente sunt menţinerea unui nivel înalt de biosecuritate la ferme şi gestionarea rapidă şi eficientă a posibilelor focare de boală – raportare, restricţii privind mişcarea animalelor, a produselor şi subproduselor provenite de la porcine, sacrificarea animalelor susceptibile şi controlul circulaţiei animalelor.

Potrivit autorităţilor veterinare, pesta porcină africană nu afectează şi nu se transmite la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire, însă există un impact la nivel social şi din punct de vedere economic.