Dăianu: Economia este euroizată şi funcţionăm ca un consiliu monetar

„Politica monetară la noi este foarte restricţionată pentru că avem grad mare de euroizare, iar dacă fixezi perspectiva de aderare aşa de apropiată n-ai cum să lupţi cu euroizarea. Pentru că oricine va spune de ce nu am continua să dăm credite în euro, oricum sunt mai ieftine. Există şi o problemă de consistenţă logică. Va fi foarte greu pentru BNR să lupte cu euroizarea”, a spus Dăianu, la o dezbatere privind economia românească organizată de Comisia Europeană.

Dăianu consideră că România funcţionează în prezent ca un consiliu monetar, adică banca centrală menţine cursul de schimb într-un interval strâmt de variaţie.

„Mai mult funcţionăm ca un consiliul monetar şi se va adăuga şi pactul de fiscalitate ca o nouă restricţie. Trebuie să reflectăm mai mult asupra acestor chestiuni”, a spus Dăianu.

Fostul ministru al Finanţelor a criticat în termeni duri modul de utilizare a banilor publici, arătând că Românian a cheltuit pe investiţii mai mult decât Polonia sau Cehia, ca procent din PIB, cu o medie de peste 5% anual, dar rezultatele par să indice o alocare de numai 1-2%.

Alte articole

CURS BNR 3 IULIE 2025. Ce se întâmplă cu economiile românilor după ce premierul Bolojan a anunţat pachetul de austeritate

BNR, avertisment dur pentru România. Analiza care dă peste cap toate calculele privind deficitul bugetar

„La noi se risipeşte, chiar se fură, se sifonează banul, ca şi cum s-ar duce în risipă, nu se vede (…) Noi nu pentru că nu am absorbit fonduri europene nu avem infrastructură ci pentru că ne-am bătut joc de fondurile publice”, a adăugat Dăianu.

Analistul economic arată însă că în ciuda pericolelor potenţiale privind efecete negative din absorbţie, România este „condamnată” să atragă fonduri UE, întrucât lipseşte chiar infrastructura de bază, ceea ce face ca proiectele să aibă o eficienţă prin sine.

„Că trebuie să fim atenţi să nu repetăm experienţa Italiei şi Portugaliei, sunt de acord, dar să nu acredităm ideea că nu ar trebui să utilizăm fonduri europene”, a continuat Dăianu.

Când vine vorba de privatizare, Dăianu uită de ineficienţa statului şi de „sifonarea banilor” şi pledează pentru prudenţă şi protejarea resurselor naturale, inclusiv a agriculturii, domeniu în care crede că statul ar trebui să se implice în dezvoltarea infrastructurii.

„E bine să privatizezi când poţi să îmbunătăţeşti managementul. (…) România nu va trebui să-şi înstrăineze resursele naturale, trebuie să ai redevenţe înalte. România nu-şi mai permite să trateze cu uşurinţă aşa ceva. Statul român trebuie să rămână cu aşii în mână”, a adăugat Dăianu.

Un discurs de completare a avut şi preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru, care a punctat că în România s-a dorit privatizare doar pentru companiile unde era nevoie de restructurare.

„Vrem să vindem pentru că vrem să rezlve altul problema noastră. Avem experienţa că excesul ce privatizare duce la probleme de securitate naţională, citez aici sistemul bancar”, a adăugat Pogonaru.

Majoritatea vorbitorilor invitaţi în cadrul dezbaterii organizate de Comisia Europeană au avut discursuri de stânga.