Dan Andronic: „Derapaj neo-legionar al lui Călin Georgescu. Susține „Românizarea” capitalului românesc, măsura aplicată de Ion Antonescu și Horia Sima în 1940”

Călin Georgescu, într-un discurs în care a vorbit despre o Românie suverană și autosuficientă, adică despre o Românie suverană și înfumurată, îngâmfată, vanitoasă (aceasta este definiția exactă a termenului autosuficientă din DEX), despre jocurile din “spatele culiselor”, o altă expresie pleonastică, ilogică, a aruncat la un moment dat o noțiune care m-a lăsat cu gura căscată. Din nou. Și-a făcut un obicei din asta.

Citește și EXCLUSIV Eugen Sechila, apropiatul lui Călin Georgescu, este un sculptor desăvârșit. Imagini cu lucrările excepționale pe care le realizează, pe teme creștine și naționaliste GALERIE FOTO

Călin Georgescu propune românizarea capitalului

Redau fragmentul transcris exact (min 63).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Marius Tucă: Ce face Călin Georgescu dacă ar lua această țară mâine?

Alte articole

Călin Georgescu, în pelerinaj electoral: „Cu timp, răbdare și, mai ales, cu dragoste, toate se vor așeza într-o bună rânduială creștină în țara noastră”

Anca Alexandrescu, după ce audienţele emisiunii s-au prăbuşit: „Audienţa mare a fost un măr otrăvit pentru Realitatea Plus”

Călin Georgescu: Vă spun! În primul rând am soluția prin programul de țară, dar două lucruri le menționez acum, vă rog: jaful se încheie în momentul românizării. Sau reromânizării capitalului. Resursele toate îți aparțin, iar o strategie pe care poți să o ai și este bine să o ai în inima ta, nu sunt tomuri imense, sunt cinci puncte (…)

Am semnalat imediat, în direct la România TV, că avem de-a face cu nou episod de delir istoric. În care Georgescu folosește din nou idei legionare și antisemite.

Vă mărturisesc sincer că am convingerea că Georgescu are în minte diverse lecturi și discuții cu diverși oameni, care i-au transmis niște povești despre istorie și economie. Nu a ținut minte exact despre ce este vorba, dar îi plac expresiile pompoase. De aceea când rostește expresia momentul românizării, dinții îi scrâșnesc rău. Accentuează ideea de românizare. Îi sună bine! Dar habar n-are despre ce este vorba…

Vezi și Călin Georgescu recunoaște că a fost trădat de apropiați: „Au făcut pact cu adversarii. Când va fi momentul, vă voi spune cine sunt”. Suveranistul nu vrea, totuși, să se răzbune: „Le mulțumesc, cu ajutorul lor m-am întărit”

Ce a însemnat ROMÂNIZAREA în istoria României?

În România anilor ’40, „românizarea” a fost numele unui program de politici publice, economice, administrative și culturale, prin care statul a urmărit transferul proprietății, accesului la profesii și controlului asupra vieții publice către etnicii români, în defavoarea minorităților, în special a evreilor.

Născută din criza regimului lui Carol al II-lea și alimentată de radicalizarea de după pierderile teritoriale din 1940, românizarea a fost accelerată sub Statul Național-Legionar (septembrie 1940–ianuarie 1941) și continuată, într-o formă birocratică și sistematică, de regimul militar condus de Ion Antonescu până în 1944. Devenind politică de stat.

Cum s-a pus în aplicare românizarea capitalului în 1940

Prin expropriere și trecere forțată de proprietate. Mii de întreprinderi, magazine, imobile urbane aparținând evreilor au fost confiscate, puse sub administratori „români” sau vândute preferențial. Procesele de „numire de administrație română” au vizat băncile, asigurările, industria textilă, comerțul cu ridicata și cu amănuntul.

S-a ajuns și la epurare profesională. Accesul în Barou, medicină, arhitectură, presă, cinematografie, funcții publice a fost limitat prin aplicarea unor cote, examene separate, condiții „de origine” sau interdicții directe. Universitățile au aplicat limitări de înscriere pentru studenții evrei, iar diplomele obținute au fost adesea lipsite de drept de practică.

Citește continuarea pe EVZ.