Dan Andronic: „Visa Waiver a provocat un nor de ceață în mintea ministresei USR de la Externe. A lega public criza electorală de hotărârea Washingtonului îngreunează comunicarea exact în momentul în care este nevoie de acțiune diplomatică pentru a relansa dosarul. Dar pentru asta ar trebui ca Oana Țoiu să înțeleagă ce face la sediul MAE”

„Visa Waiver a provocat un nor de ceață în mintea ministresei USR de la Externe. Tipic USR a lansat într-un podcast o serie de afirmații din care se înțelege că România a pierdut bunăvoința Washingtonului. După ce a tăcut mâlc ieri, refuzând să explice traducerea greșită a raportului Departamentului de Stat, azi a vorbit. Cred că merită explicat ce a vrut să spună. Sau ce trebuia să spună…”, scrie Dan Andronic în mediul online.

Dan Andronic, despre Oana Țoiu și Visa Waiver

A susține că eșecul Visa Waiver aparține alegerilor anulate înseamnă a transfera responsabilitatea de la politica externă americană, unde criteriile țin de securitate și migrație, către o culpabilizare internă. Această interpretare nu este susținută de niciun comunicat oficial al autorităților americane.

„Declarațiile recente ale ministrei de externe Oana Țoiu, care a susținut că „anularea alegerilor” ar fi fost unul dintre motivele pentru care Statele Unite ale Americii au oprit includerea României în programul Visa Waiver, sunt contrazise de comunicările oficiale ale autorităților americane. De fapt, cineva ar trebui să-i spună că România fusese acceptată în program.

Americanii au invocat rațiuni de securitate și migrație pentru a justifica stoparea procesului, fără a face vreo referire la criza electorală de la București. Fostul ambasador Emil Hurezeanu a numit teza ministrei o „inferință”, adică o deducție politică pe fondul controverselor interne, și nu o concluzie bazată pe fapte. O abordare politicoasă la o prostie diplomatică.

Alte articole

Dan Andronic: „Derapaj neo-legionar al lui Călin Georgescu. Susține „Românizarea” capitalului românesc, măsura aplicată de Ion Antonescu și Horia Sima în 1940”

Editorial Mirel Curea: Prima iubire nu se uită niciodată!

Oana Țoiu a spus că MAE nu trebuia să explice părții americane ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor. Fiind treaba MAI. O abordare ciudată. Dar să vedem cum au stat lucruruile.”, relatează celebrul jurnalist pe EVZ.

În mesajul public al Ministerului Afacerilor Externe ar trebui recunoscut meritul MAI, care a îndeplinit integral partea tehnică a procesului. Eforturile Ministerului au inclus negocierea unor acorduri complexe de securitate și implementarea schimburilor de date cerute de standardele Visa Waiver, aducând România în parametrii necesari pentru includerea în program.

Dincolo de această polemică politică, eforturile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost esențiale pentru îndeplinirea cerințelor tehnice care stau la baza eligibilității unui stat în Visa Waiver Program (VWP). Pe scurt, munca MAI a vizat:
Acorduri de securitate și schimb de date: Negocierea și semnarea unor instrumente bilaterale pentru a face posibil schimbul de informații despre persoane căutate, infracțiuni grave și identități de risc. Acestea au reprezentat un pilon esențial în lupta împotriva terorismului și a crimei organizate, conform standardelor cerute de VWP.

Vezi și Ministerul de Externe, Oana Țoiu, clarifică motivele pentru care România a ratat la mustață intrarea în Programul Visa Waiver: „Printre altele, lipsa de explicații vizavi de anularea alegerilor”

Interoperabilitate operațională: Punerea în aplicare a unui schimb de date eficient la frontieră, inclusiv verificări în timp real, raportarea documentelor pierdute sau furate și o cooperare strânsă cu poliția americană.

Standardizare documentară și control la frontiere: Asigurarea că România folosește pașapoarte electronice și consolidarea controlului la punctele de intrare și ieșire din țară, o cerință centrală pentru a câștiga încrederea partenerilor americani în privința securității.

Pachetul de conformitate: Pregătirea unui dosar tehnic detaliat, prin care s-a demonstrat capabilitatea de a preveni migrația ilegală și fenomenul de overstay, precum și o cooperare activă, inclusiv prin formule de readmisie.
Aceste realizări ale MAI au fost cruciale și au cântărit decisiv în momentul în care România a fost desemnată pentru includere la începutul anului 2025. Stoparea procesului a venit ulterior, din partea americană, ca o decizie politică legată de securitate, și nu ca o sancțiune pentru criza electorală din România.A afirma că Visa Waiver a eșuat din cauza alegerilor mută responsabilitatea de la politica externă a SUA (securitate/migrație) către o culpabilizare internă, care nu este confirmată de comunicatele oficiale americane.”, subliniază Dan Andronic.

Trebuie subliniat că, în realitate, România a fost acceptată de administrația Biden, iar retragerea a venit ulterior, sub administrația Trump, pe considerente politice. Rolul MAE acum ar trebui să fie acela de a acționa împreună cu Președinția, prin diplomație activă și bine direcționată, pentru deblocarea dosarului și reluarea discuțiilor.

„Mai mult, în mesajul public al Ministerului Afacerilor Externe ar trebui să recunoască efortul tehnic al MAI, care a adus România la un pas de a fi inclusă în program. De fapt a fost inclusă de admnistrația Biden și scoasă de Administrația Trump. Rolul MAE ar trebui să fie de a se concentra pe deblocarea politică a dosarului, alături de Președinție, prin diplomație aplicată, pentru a relansa discuțiile.

MAI și-a îndeplinit partea tehnică, negociind acorduri de securitate complexe și implementând schimburi de date care au adus România în parametrii ceruți de Visa Waiver. Decizia americană de a opri procesul a fost motivată politic, pe considerente de securitate și migrație, nu printr-o condamnare oficială a anulării alegerilor. A lega public criza electorală de hotărârea Washingtonului distorsionează imaginea de ansamblu și îngreunează comunicarea exact în momentul în care este nevoie de acțiune diplomatică pentru a relansa dosarul. Dar pentru asta ar trebui ca Oana Țoiu să înțeleagă ce face la sediul MAE.”, a conchis jurnalistul.