Dan Barna, candidatul Alianţei USR-PLUS la prezidenţiale, Dacian Cioloş – premier desemnat. Ce spun cei doi UPDATE

Președintele USR, Dan Barna, a fost desemnat vineri candidatul comun al Alianței 2020 la alegerile prezidențiale din această toamnă, au declarat surse participante la negocierile dintre cele două partide. Totodată, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a fost desemnat candidatul Alianței la funcția de prim-ministru.

19 iul. 2019, 11:53
Dan Barna, candidatul Alianţei USR-PLUS la prezidenţiale, Dacian Cioloş – premier desemnat. Ce spun cei doi UPDATE

UPDATE Dacian Cioloş, preşedintele PLUS, a declarat vineri seara că la negocierile cu conducerea USR s-a decis ca Dan Barna să fie candidatul Alianţei USR PLUS la alegerile prezidenţiale, iar el să fie candidatul pentru funcţia de premier, însă propunerea trebuie validată de structurile de conducere ale celor două partide.

„Duminică, la ora 11,00, împreună cu Dan Barna vom avea o conferinţă de presă şi vom anunţa acolo rezultatul acestor negocieri, după ce rezultatul va fi confirmat de conducerile celor două partide. Azi am finalizat discuţiile, dar avem o procedură internă: structurile de conducere – consiliul naţional la noi, comitetul politic la USR – trebuie să ia cunoştinţă de rezultatul acestor negocieri, să le aprobe şi abia după aceea putem vorbi de încheierea discuţiilor şi a negocierilor. Este vorba de respectarea unei proceduri interne în partid şi de respect faţă de conducerile celor două partide”, a afirmat Cioloş într-o emisiune la Digi24.

El a subliniat că Dan Barna din partea USR a fost desemnat deja candidatul partidului pentru Preşedinţia României.

„Iar din discuţiile pe care le-am avut, am ajuns la concluzia că e important să vorbim nu doar de alegerile prezidenţiale, şi mai ales despre cum să guvernăm România, pentru că obiectivul nostru, al Alianţei, este să putem forma o majoritate în 2020, după alegerile parlamentare. Şi atunci am decis să prezentăm un tandem, în aşa fel încât în această campanie să vorbim şi despre modul în care trebuie să redefinim şi să consolidăm poziţia preşedintelui, să avem cu adevărat o republică semiprezidenţială, iar pentru asta e nevoie de modificarea Constituţiei, dacă avem o majoritate în Parlament. Şi atunci ajungem şi la subiectul mult aşteptat de români, care vor să ştie cum vedem viitorul României şi cum putem face ca lucrurile să meargă mai bine, pentru că ce vedem de trei ani de zile încoace (după 2016, care a trezit mai multe speranţe) a fost o guvernare catastrofală, preocupată mai mult să atace justiţia decât să crească bunăstarea românilor”, a mai spus preşedintele PLUS. 

Dacian Cioloş a mai declarat că în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale vor intra candidatul susţinut de PNL, Klaus Iohannis, şi cel al USR-PLUS, Dan Barna.

„Sunt convins că în turul doi vor fi reprezentantul USR- PLUS şi reprezentantul PNL”, a spus Dacian Cioloş. 

______

UPDATE Dan Barna a avut o primă reacție vineri seară. El nu a confirmat oficial informația, însă a vorbit despre ”viitorul” Alianței USR-PLUS și a spus că va da toate informațile duminică, într-o conferință de presă.

„Alianța USR PLUS merge mai departe.

Astăzi am făcut câțiva pași importanți în drumul Alianței USR PLUS spre guvernarea din 2020.

În cadrul echipelor de negociere am agreat câteva decizii de parcurs importante, am construit un tandem puternic care va avea un mesaj credibil și coerent în campania următoare. Vom supune în zilele următoare aceste propuneri deciziilor celor două partide.

Povestea completă și „making of”-ul viitorului României, în conferința de presă de duminică ora 11 la sediul Alianței din Kiseleff unde am sărbătorit și rezultatul din 26 mai.

USR PLUS: există viitor”, a scris Dan Barna vineri seară pe Facebook.

 
 
 
 

______

USR și PLUS au încheiat vineri negocierile pentru încheierea alianței politice în cadrul căreia cele două partide să participe împreună la toate alegerile care vor urma în perioada următoare: prezidențiale, locale și parlamentare, au mai explicat sursele citate.

”L-am felicitat deja pe Barna pentru că e candidatul Alianței la prezideniale, nu doar al USR”, a precizat unul dintre participanții la discuții.

„Ce a ieşit pe spaţiul public (candidatura lui Dan Barna, n.r.) a ieşit pe surse din şedinţa comisiilor de negociere USR PLUS. Aştept şi eu să vorbesc cu Dan Barna şi colegii mei de acolo şi să văd ce s-a discutat, în principiu se pare că asta e direcţia în care merg negocierile şi mă aşteptam ca asta să se întâmple. Adică noi am mai declarat că vom merge împreună în continuare, am mai declarat că probabil va fi un tandem între Dan Barna – prezidenţiale şi Dacian Cioloş – prim-ministru. În perioada următoare vom încheia un protocol electoral pe care noi îl vom ratifica în Comitetul Politic din 3 august, protocol de alianţă electorală şi, practic, vom închide discuţiile pe această rundă de alegeri care vin acum, prezidenţiale, urmând ca cele două comisii să se întâlnească în continuare şi să vină cu soluţii pentru următoarele alegeri, locale şi parlamentare”, a afirmat deputatul USR Ionuţ Moşteanu.

Potrivit surselor citate de G4media, acordul Alianței nu prevede și împărțirea efectivă a locurilor pe liste nici la locale, nici la parlamentare, urmând ca acest lucru să fie făcut în proximitatea fiecărei runde de alegeri.

Conducerea Alianței 2020 va fi asigurată, în continuare, de cei doi președinți ai USR și PLUS – Dacian Cioloș și Dan Barna – în calitate de co-președinți, alături de Birourile Naționale ale celor două formațiuni.

Până acum au avut loc mai multe runde de discuții între USR și PLUS, în cadrul cărora însă echipele de negociatori nu au reușit să cadă de acord asupra mai multor puncte, printre cele mai importante fiind împărțirea candidaților pe locurile eligibile la parlamentare.

Într-o primă fază, USR a propus realizarea unei fuziuni cu PLUS, dar Dacian Cioloș a respins ideea fără drept de apel, propunând în schimb paritate pe listele de la alegerile parlamentare.

Ulterior, USR a cerut ca negocierile cu PLUS pentru încheierea alianței politice să plece de la numărul de senatori și deputați pe care Uniunea l-a obținut în 2016 și abia de la acest prag în sus să se meargă pe paritate. În cele din urmă, impedimentul a fost depășit prin decizia ca listele să fie făcute în proximitatea fiecărei runde de alegeri.