"Este pentru prima dată când România va avea un preşedinte din mediul privat. Până acum, cei patru preşedinţi pe care i-a avut România după Revoluţie sunt oameni care veneau din sectorul public. Nu este în esenţă nimic rău în asta, doar că azi România are nevoie şi de un manager de dezvoltare. Până acum, am avut doi profesori, un editor de carte şi un comandant de navă. Astăzi, România are posibilitatea - şi acesta este un element care cred că mă diferenţiază semnificativ - şi de un antreprenor, de un om care a plătit salarii, care a luptat cu instituţiile statului, cu ANAF, cu Ministerul Finanţelor, cu Ministerul Fondurilor Europene, ca să ajute beneficiari. Un om care înţelege toată chinuiala aceasta pe care statul român o transferă către cei care produc cu adevărat plusvaloare în economia românească, către agenţii economici, către cei care administrează capitalurile.
Azi avem nevoie de un manager de dezvoltare şi de un preşedinte care să fie activ şi prezent, pentru că preşedintele e singura persoană aleasă direct de cetăţeni, e singura instituţie politică care, având în spate votul cetăţenilor, trebuie şi poate să aducă în dezbaterea publică temele care îi interesează pe oameni: furtul pădurilor, şcolile în care copiii învaţă lucruri care nu îi ajută în viaţa profesională, spitalele murdare, lipsa proiectelor care să demareze construcţia de autostrăzi, despre care tot vorbim de 30 de ani. Adoptăm şi legi în Parlament, dar nu se întâmplă în realitate. Lucrurile acestea trebuie să existe în dezbaterea publică, iar preşedintele are instrumente să le pună pe masă", a declarat Dan Barna într-un interviu pentru Agerpres.
Mai mult de două treimi dintre achiziţiile făcute în proiectele fostei firme de consultanţă a lui Dan Barna au fost anonimizate, dezvăluie o nouă investigaţie Rise Project. În plus, raportul de evaluare a firmei sale a fost făcut în 2016, când Dan Barna era secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
facebook
twitter
