Dan Grigorescu: Legea salarizării unitare s-a dovedit „mai plină de găuri decât un şvaiţer original”

Chirurgul Dan Grigorescu a scris pe pagina sa de Facebook, că guvernanţii au mărit salariile medicilor la nivelul anului 2022, însă au omis că, dacă li se vor aplica sporurile specifice fiecărui loc de muncă, veniturile nete vor ajunge la un nivel foarte mare.

„La început au pus de-o lege nou-nouţă, după cum a vrut muşchii lor. O lege pentru toţi bugetarii, deci şi pentru cei din sănătate. Este minunată, perfectă chiar! – o (şi se) lăudau ei completând zilnic flip-chart-urile din studiourile televiziunilor de casă, ca reacţie la criticile unora care vedeau că Legea 153 a salarizării unitare e mai plină de găuri decât un şvaiţer original. Sunt bani! a devenit imediat mai apoi leit-motivul fiecărei ieşiri publice a guvernanţilor. Nu minţeau. Erau. Decât că nu suficienţi! Aoleu! Dar cum aşa? Simplu! Pentru că atunci când au aprobat salariile de bază ale medicilor şi asistenţilor medicali (acelea din 2022 date cu patru ani înainte) au omis să înţeleagă că, dacă li se vor aplica sporurile specifice fiecărui loc de muncă, veniturile nete se duceau mai sus decât doreau ei să se dea (…) În disperare de cauză (pentru că deja apucaseră să promită public), artizanii din umbră ai legii au imaginat o găselniţă: plantarea unei strâmtori în calea veniturilor promise. O adevărată Scilla şi Caribda financiară, cu rol de strivire a câştigurilor nete, obţinută prin tăierea sumelor necesare plăţii sporurilor la maxim 30% din suma totală a salariilor din bugetul de cheltuieli salariale ale ordonatorilor superiori de credite ale spitalelor, fie că erau ministere sau autorităţi publice locale. Asta deşi se ştia că pe plan naţional, în medie, acest procent era de peste 45%!”, a spus dr. Grigorescu Dan.

Şeful secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă a Spitalului din Braşov a mai adăugat că reducerea cu o treime a veniturilor nu se aplică doar celor cu salarii mărite din Sănătate, ci tuturor categoriilor profesionale din domeniu, în număr de doisprezece.

„O brambureală generată de aplicarea aceloraşi prevederi legale, însă în condiţii diferite, generatoare de multiple discriminări justiţiabile. Aceste discriminări pot fi incluse în următorul cadru: s-a ajuns ca medici sau asistenţi medicali, lucrând în spitale de acelaşi rang din aceeaşi ţară, având acelaşi număr de ore lucrate lunar în aceeaşi specialitate, având aceeaşi vechime şi aceeaşi pregătire, să fie plătiţi diferit, în funcţie de instituţia căreia i se subordonează spitalul respectiv şi, chiar mai inacceptabil, de modul de gândire al managerului fiecărui spital în parte!”, a mai spus dr. Grigorescu Dan.

Alte articole

Salarii mai mici pentru medici. Doctorii refuză să mai facă gărzi în weekend

Bonus de performanţă de 26.000 de lei. Cine sunt bugetarii din România care pot primi pe card 5.000 de euro

Acesta explică faptul că sunt spitale care au ordonator de credite ministere sau care ţin de consilii locale sau judeţene.

„Şi acum, argumente. Primo: Sunt spitale care au ca ordonator de credite ministere. Ministere, nu doar Ministerul Sănătăţii! Discutăm deci, în plus, de Ministerul Apărării (spitale militare), Ministerul Transporturilor (spitale CFR), Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, SRI. Sunt şi spitale care „ţin” de Consilii Judeţene, altele de Consilii locale. Elementul comun este acela că fiecare dintre aceşti ordonatori de credite au bugete diferite pentru cheltuieli salariale, unele mai mari decât altele. Fiecare dispune, deci, de o anvelopă de sporuri diferită, după cum au stabilite sporuri diferite pe categorii de activitate, şi, ceea ce e şi mai diferit, au un număr total diferit (procentual vorbind) de angajaţi cărora li se aplică sporuri. Păi atunci cum să oferi aceleaşi venituri rezultând dintr-un salariu de bază identic la care se vor aplica sporuri în valoare procentuală diferită stabilită doar în funcţie de câţi bani s-au alocat spitalului în care lucrezi? Alocare care poate fi discreţionară, respectiv diferită pentru spitalele din subordinea aceluiaşi ordonator de credite?”, a mai afirmat dr. Grigorescu.

De asemenea, el mai arată că managerii au avut „libertatea” de a face ce cred ei de cuviinţă în lipsa normelor de aplicare a Regulamentului de sporuri.

„Aşa că, în situaţia unui buget insuficient au fost adoptate, în principal, două strategii: a) sporuri la maxim, ca în februarie 2018, pentru cele peste 10 categorii de angajaţi cărora nu li s-au mărit salariile, şi la minim medicilor şi asistenţilor medicali. De ce? Pentru ca primilor să nu le scadă salariile cu niciun bănuţ (să nu protesteze, etc), iar celorlalţi să li se poată închide gura cu argumentul: V-a crescut salariul! Ce mai vreţi? Rezultanta: discriminare, atât timp cât în aceeaşi secţie unii iau spor maxim, iar ceilalţi minim! Să generezi discriminare doar pe criterii de linişte instituţională, nu mi se pare corect! Şi b) sporuri diminuate proporţional pentru toţi (ceea ce mi se pare corect şi juridic!), ceea ce a dus la scăderi salariale pentru categoriile cu salarii nemărite. Rezultanta: „gălăgie socială”. În acest caz, afară cu managerii respectivi, au spus politicienii, acuzându-i că sunt nepricepuţi. Problema de maximă gravitate a apărut atunci când diminuarea sporurilor a ajuns la un nivel mai mic şi decât minimumul legal prevăzut în Regulament!”, potrivit medicului Grigorescu Dan.

Şeful secţiei de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă a Spitalului din Braşov mai susţine că paradoxal este că cele mai performante spitale ca şi complexitate a actului medical sunt arondate bugetar instituţiilor mai sărace, care nu dispun de posibilitatea de a-şi plăti corespunzător personalul. Astfel medicii de aici câştigă mai puţin decât cei din zone de mult mai mică performanţă şi complexitate.

„Aflăm de la doamna Ministru al Sănătăţii că la spitalele unde s-a ieşit la proteste s-au găsit soluţii. Care or fi acelea? Nu cumva s-au alocat ceva bani din rezervele ministeriale pentru a stinge focarele cele mai periculoase pentru stabilitatea guvernamentală? Că atunci nu mai e vorba doar de o discriminare inevitabilă, ci şi de una politic asumată punctual, de tipul: celor care nu fac linişte la galerie le dăm satisfacţie, celorlalţi, pace bună!”, a mai scris medicul.

Ulterior, ministerul Muncii a precizat că: „Plafonul de 30% sporuri exista şi în vechea Lege a salarizării, şi anume în Legea cadru nr. 284/2010, care, la art. 22, alin. 1, prevede: „Suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din salariul de bază (…)”.
Mai mult decât atât, vechea lege a salarizării prevedea, la alin. 2 al art. 22, chiar şi faptul că „suma sporurilor, compensaţiilor, primelor şi indemnizaţiilor individuale nu va depăşi 30% din salariul de bază (…)”. Legea 153/2017, astăzi în vigoare, nu mai prevede şi o limitare individuală pentru toate categoriile, fiind introduse excepţii pentru sistemul sanitar, cel de apărare, ordine publică şi securitate naţională, tocmai pentru ca personalul din anumite categorii, care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale, să poată primi sporuri mai mari de 30%”.

Sursa citată spune că sporurile din Sănătate nu au depăşit plafonul de 30% până la derogarea dată prin OUG 9/2017, însă şi aceasta prevedea că ele trebuie să se încadreze în prevederile bugetare alocate.

„Derogarea a fost făcută tocmai pentru ca veniturile personalului să fie satisfăcătoare, până la intrarea în vigoare a Legii 153/2017 şi a Regulamentului de sporuri, care a fost elaborat ulterior de ministerul de resort. Numai că, în practică s-a constatat că, în unele unităţi, diverşi angajaţi, nu întotdeauna cei implicaţi în actul medical, au primit sporuri care au ajuns şi la 115%. Astfel, dacă în anul 2016, spre exemplu, cuantumul total al sporurilor pentru condiţii de muncă a fost, în sistemul de sănătate, de 29%, în 2017 s-a ajuns la o medie de 45%, iar dacă includem şi cuantumurile aferente gărzilor şi asigurării continuităţii, atunci procentul este de 57%. Ceea ce înseamnă aproape dublu de cât prevedea fosta Lege a salarizării 284/2010. Chiar şi în aceste condiţii, în urma aplicării Legii 153/2017, salariile medicilor şi cele ale asistentelor medicale au înregistrat creşteri spectaculoase începând cu drepturile aferente lunii martie a anului 2018”, anunţă reprezentanţii Ministerului Muncii.

„Menţionăm, de asemenea, că există unităţi sanitare, precum Spitalul Judeţean din Braşov, al căror management a reuşit să crească veniturile tuturor angajaţilor, inclusiv cele ale infirmierelor şi brancardierilor, încadrându-se, în acelaşi timp, în plafonul de spor de 30%”, se mai arată în răspunsul pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte salariile brancardierilor, îngrijitoarelor şi infirmierelor sursa menţionată precizează că acestea vor creşte etapizat, până în 2022, cu 25% dintre diferenţa dintre suma prevăzută în grila din 2022 şi salariile astăzi în plată.