Daniel Dăianu, despre măsurile de evitare a crizei generate de pandemia de coronavirus. „Nu e nevoie doar de amânarea plăţii ratelor”

„Eu cred că este obligatoriu ca băncile ce operează în România să fie mult mai prietenoase, într-un sens pragmatic, cu clienţii. Nu numai amânare de credite. Este vorba şi despre credite de finanţare acordate în condiţii mult mai avantajoase. Şi de ce fac această afirmaţie? Fiindcă Banca Centrală Europeană va relua o serie de operaţiuni care înseamnă ţintire a activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii. Ar trebui ca bănci mari ce operează şi în România să practice acelaşi lucru în relaţiile cu întreprinderile mici şi mijlocii din România”, a afirmat joi Daniel Dăianu, la postul Digi 24, citat de Adevărul.

Lista deciziilor luate de Guvern în contextul pandemiei de coronavirus COVID-19

Fostul europarlamentar PNL a menţionat că bugetul Uniunii Europene ar trebui să sufere realocări de resurse. Dăianu a dat exemplul programelor de asistenţă care au fost deja iniţiate de Banca Central Europeană pentru economiile din zona euro. Fostul ministru al Finanţelor susţine că ar trebui ajutate şi ţările care nu fac parte din zona euro, măcar pentru faptul că sunt grupuri bancare mari care au sucursale şi în România.

„Fără îndoială că Banca Naţională va avea grijă ca să existe lichidităţi. De fapt, aceasta a fost şi este o grijă permanentă a Băncii Naţionale. Face parte din ceea ce se numeşte gestionarea lichidităţii. Adică lichidităţile să existe în economie. Însă, ce contează foarte mult – într-un fel şi premierul Orban, dacă nu în termeni foarte expliciţi, dar s-a referit la sprijinirea sectoarelor care au acută nevoie de asistenţa statului în momentul de faţă. De fapt, se va proceda la o realocare de resurse în bugetul public, o rectificare de facto, care va fi urmată după aceea şi de una, să spunem, consfinţită de un act normativ, pentru că nu se poate altfel. Suntem ca la război. Ai nevoie de o redefinire a bugetului public, astfel încât să aloci considerabil mai multe resurse pentru sănătate, pe frontul principal al acestui război, care ţine de salvarea vieţii oamenilor, şi realocarea de resurse pentru sectoare economice vitale pentru susţinerea primului front de luptă”, a explicat preşedintele Consiliului Fiscal.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit acestuia, transporturile trebuie susţinute nu numai în interiorul României, dar şi în afara graniţelor, fiindcă economia românească este profund integrată cu restul Uniunii Europene.

Alte articole

Se dă lege! Câți bani vor avea voie să scoată românii de la orice bancomat. BNR și-a dat acordul

Miturile privind ROBOR, demolate de experții BNR. Șase lucruri esențiale pe care trebuie să le știi despre dobânda ce influențează ratele la credit

„Bătălia trebuie purtată şi câştigată şi pe planul guvernanţei Uniunii Europene. Mă refer la cât poate să disponibilizeze bugetul Uniunii Europene pentru a lupta pe acest front, al războiului contra coronavirusului”, a afirmat Dăianu.

Florin Cîţu susţine că statul poate suporta şomajul tehnic timp de două luni. „Să păstrăm pe toată lumea pe linia de plutire”

Daniel Dăianu a explicat că prin măsurile luate de Guvern în ultimul timp se încearcă limitarea daunelor, însă pierderile sunt inevitabile.

„În pofida unor pachete mari de asistenţă, injecţii de lichiditate, fie programe de sprijinire a activităţii economice, realitatea este că atât timp cât vom avea o mişcare, chiar o îngheţare a unor sectoare economice, această distanţare socială, care este un mijloc de a atenua, de a reduce răspândirea pandemiei, nu are cum să nu impieteze asupra activităţii economice. Cu mijloace monetare şi fiscal – bugetare nu poţi să reduci automat infectarea oamenilor. Ai nevoie de mijloace medicale şi măsuri de ordin administrativ. Altfel spus, există o logică a războiului împotriva epidemiei, pandemiei care nu este în consonanţă cu ceea ce înseamnă desfăşurarea activităţii economice în vremuri normale.

Aici găsim explicaţia principală pentru faptul că aceste măsuri de încercare de a sprijini activitatea economică, de a susţine pieţele financiare pentru a se evita un colaps, aşa cum s-a întâmplat acum mai bine de un deceniu, au eficacitate foarte limitată în condiţiile date, dar guvernele şi băncile centrale nu au ce să facă. Întrucât mai este un factor care importă mult pentru activitatea economică şi anume incertitudinea, teama. Toate acestea au un impact uneori nimicitor asupra încrederii şi înclinaţiei de a face ceva”, a adăugat Daniel Dăianu.

CORONAVIRUS ÎN ROMÂNIA. Autorităţile anunţă 277 de cazuri până acum. Şase pacienţi sunt la ATI, unul în stare gravă