Daniel David, ministrul Educație, a declarat că a luat în calcul să-și dea demisia, dar de înțeles că nu are de gând să renunțe la funcție prea curând, în ciuda tensiunilor provocate de măsurile de austeritate care-i afectează atât pe profesori, cât și pe elevi.
„De ce eu, ca ministru, trebuie să iau aceste măsuri? M-am gândit de mai multe ori să renunț. Demisia mea s-a cerut din ianuarie, de când am venit ministru. Eu am zis că am venit pentru o Românie euro-atlantică, am fost criticat. Dacă demisia mea ar rezolva bugetul de două miliarde, cu plăcere mi-aș da demisia”, a declarat minsitrul Educației Daniel David, la Antena 3 CNN.
Citește și: Daniel David, despre tăierea burselor: „Guvernul nu are bani pentru a susţine toate bursele. Îmi pare rău că eu sunt ministrul care a venit cu aceste măsuri nepopulare”
Daniel David a promis că își dă demisia
Ironic, în iulie 2025, același ministru Daniel David declara că, indiferent de măsurile care vor fi luate, nu vor fi dați afară oameni din educație și cercetare și nici nu vor scădea salariile.
„Eu am spus foarte clar, iar premierul ştie, că are demisia mea pe masă: am spus că pe termen scurt, indiferent ce facem cu măsurile pe care le luăm şi ce gânduri avem, din educaţie şi cercetare nu dăm oameni afară, în alte sisteme vedeţi că discută despre disponibilizări. În plus, noi nu tăiem salariile. Nu am vorbit de venituri, repet vorbim de salarii”, declara Daniel David în urmă cu aproximativ o lună.
Citește și: Ministrul Educaţiei, Daniel David, despre protestele profesorilor: „Probabil va fi un boicot în prima zi de şcoală”
Cu toate astea, creșterea normei în cazul profesorilor titulari de la 18 la 20 de ore pe săptămână ar putea duce la scăderi salariale, deși măsura a fost prezentată de ministrul Educație drept o măsură de eficientizare.
Măsurile cu impact asupra profesorilor, aprobate în Parlament:
- Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii titulari. Această măsură duce la scăderea veniturilor prin recalcularea normei lunare de salarizare (de la 72 la 80 de ore), eliminarea unor posturi și blocaje în mobilitatea personalului didactic.
- Eliminarea burselor de reziliență și de performanță pentru elevi. Modificarea criteriilor pentru bursa de merit: nu se mai acordă tuturor elevilor cu media peste 9.50 și până la 30% din clasă împreună cu bursa de reziliență (cu media 7), ci doar celor care se încadrează în primii 15% din clasă și au cel puțin media 9.00.
- Reducerea plății cu ora. Se micșorează cu aproape jumătate suma plătită pentru orele suplimentare, care ajunge să fie mai mică decât plata unei ore din norma de bază. Afectează posibilitatea profesorilor de a-și suplimenta veniturile.
- Comasarea unităților de învățământ. Se reorganizează rețeaua școlară prin unificarea școlilor mici (sub 500 de elevi) sau suprapuse administrativ, ceea ce duce la dispariția unor posturi didactice, administrative și funcții de conducere – circa 900 de directori, estimează ministrul.
- Creșterea numărului de elevi per clasă cu 2-4. Se permite depășirea pragurilor legale, în cazuri „justificate”, pentru a reduce costurile, dar fără o analiză a eventualului impact asupra calității predării și încărcării profesorilor.
Eliminarea unor beneficii salariale. Voucherele de vacanță sunt eliminate temporar. Indemnizația de hrană se acordă doar celor cu salarii sub 6.000 lei net. Prima de carieră didactică este suspendată, la fel și prima de carieră profesională. Toate aceste măsuri duc la scăderi ale veniturilor nete anuale.
- Blocarea titularizărilor și a angajărilor pentru 2026. Angajările pentru acest an sunt în derulare, după ce fuseseră blocate, ministrul a negat în prima fază că ar fi așa, dar a dat apoi OUG pentru deblocare. Chiar și deblocate, angajările în 2025 se vor face pe posturi scoase în actualele școli și pe 18 ore, cât e norma în prezent, cu actualele efective de elevi. Pe noile condiții – cu școli mai puține, elevi mai mulți în clasă și normă de 20 de ore, nu este clar dacă aceste posturi scoase la concurs vor mai avea ocupanți sau nu.