Summitul Formatului B 9 la Palatul Cotroceni, încheiat cu o declaraţie comună. Nicușor Dan a făcut primele declarații: „Trebuie să sporim cheltuielile pentru securitate. Este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova, de securitatea lor depinde securitatea noastră”

UPDATE: Liderii care au participat la Summitul B9 din București au semnat o Declarație Comună extrem de importantă pentru a înțelege care sunt prioritățile țărilor membre. Notă discordantă a făcut Ungaria, aceasta nu a semnat Declarația. Potrivit explicațiilor oferite de către Cotroceni, această poziție a fost adoptată pentru că la Budapesta încă nu s-a încheiat tranziția după debarcarea regimului Orban.

Prezentăm integral documentul:

„Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.

Alte articole

EXCLUSIV Adrian Veștea, despre zvonurile privind o înțelegere cu Nicușor Dan: „Ne-am cunoscut prima dată față în față când eram ministru la Dezvoltare”. Premierul lansează avertismente dure asupra situației financiare a României

Conflict constituțional pe Legea Minelor: Președintele Nicușor Dan refuză promulgarea și acuză Camera Deputaților că a ignorat Senatul

Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.

Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.

Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).

Ne menținem angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul mării. Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica.

Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate.

Subliniem importanța inițiativelor UE, precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.

Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost  reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL).

Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită.

Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.

Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO-UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova.

Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică.

Așteptăm cu nerăbdare următoarea reuniune din Republica Polonă#

UPDATE: Președintele României a făcut primele declarații la Summitul Formatului București 9: „Pentru fiecare dintre țările noastre exista o prioritate pentru securitatea noastră, pentru consolidarea alianței, de aceea motto-ul este – Oferim mai mult pentru securitatea noastră. Cum facem asta? Trebuie sa sporim cheltuielile pentru securitate, trebuie sa dezvoltam o baza industriala, militara, transatlantica solida. Este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova, pentru ca de securitatea lor depinde securitatea noastră”.

UPDATE: Liderii care participă la cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 au început să sosească la Palatul Cotroceni. Aceștia sunt întâmpinați de președintele Nicușor Dan.

Președintele României, Nicușor Dan, găzduiește, miercuri, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), la care participă statele nordice, Ucraina și SUA. 16 delegații străine sunt prezente la București la nivel de șef de stat, de guvern sau de reprezentanți guvenramentali.

Au sosit la București pentru a lua parte la lucrări și secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În cadrul Summitului, președintele Nicușor Dan va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic.

Citește și : Soţia lui Zelenski vine la Bucureşti. Prima Doamnă a Ucrainei, program comun cu Mirabela Grădinaru, în marja Summitului B9

Reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al Aliaţilor de pe Flancul Estic şi Nordic de a contribui şi mai substanţial la securitatea transatlantică, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Este a patra oară când România găzduiește Summitul B9, după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022, consolidându-și în acest mod statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic.

La Bucureşti vor fi prezente 16 delegaţii străine la nivel de şef de stat, de guvern sau reprezentanţi guvernamentali:

• Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria
• Aliaţii nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia
• Secretarul General NATO Mark Rutte
• Invitaţi speciali: Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, şi Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională

Programul evenimentului

• 10:30 – Primirea oficială a şefilor de delegaţie
• 11:00 – Sesiunea plenară a Summitului – Intervenţii introductive în deschiderea sesiunii plenare din partea Preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi a Preşedintelui Republicii Polone, Karol Nawrocki
• 14:20 – Fotografie de familie
• 14:30 – Dejun de lucru
• 17:00 – Declaraţii de presă comune ale Preşedintelui României, Nicuşor Dan, cu Preşedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, şi cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte.

Principalele teme de pe agendă

• Creșterea cheltuielilor de apărare;
• Consolidarea industriei europene de apărare;
• Coordonarea infrastructurii militare;Securitatea Mării Baltice și a Mării Negre;
• Sprijinul pentru Ucraina.

Context

Formatul Bucureşti 9 a fost lansat în anul 2015, la iniţiativa comună a României şi Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia.

Cele zece reuniuni de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

Summitul din 2026 se desfăşoară cu mai puţin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7 – 8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securităţii europene şi transatlantice, se arată în comunicatul citat.

Citește și : Administrația Prezidențială dezmite zvonul că Nicușor Dan ar fi refuzat o întâlnire cu un lider european

„Rusia rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa Alianţei. Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spaţiului aerian aliat, acte de sabotaj, ameninţări la adresa infrastructurii critice şi campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii”, precizează sursa citată.

Summitul de la Bucureşti va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara şi urmărirea rezultatelor aşteptate.