Ministrul Educației, Daniel David, s-a întâlnit marți, 19 august, cu reprezentanții studenților, după ce le-a tăiat bursele. Tinerii au reclamat Legea nr. 141/2025, care intră în vigoare în toamnă, și chiar au ieșit în stradă, iar cei prezenți la dezbatere i-au adresat întrebări ministrului.
Un student l-a întrebat pe Daniel David, ca de la om la om, care este recomandarea sa pentru viitorul său profesional, arătând că se simte pierdut după ce i s-a luat un drept pe care l-a obținut.
„Ca de la om la om, ce sfaturi aveți, ce să fac de acum încolo și care ar trebui să fie parcursul vieții mele din momentul actual?”, a întrebat studentul.
Ministrul Educației i-a răspuns, sfidător, că, dacă ar fi în locul lui, s-ar adresa „universității, facultății sau departamentului pentru suport”, în ciuda faptului că „mecanismul nu există încă creat”, dar și că și-ar lua un „job part-time”, deși „noi nu avem cultura asta”.
„În primul rând, m-aș adresa universității pentru suport. Chiar dacă poate mecanismul nu există încă creat, m-aș adresa facultății și departamentului pentru suport. Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aș gândi să îmi iau un job part-time.
Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”, a declarat Daniel David.
Declarațiile arată că ministrul este total paralel cu realitatea, având în vedere că, pentru joburile part-time cu salarii mai mici decât salariul minim brut, angajatorul trebuie să plătească CAS, CASS, CAM și impozitul pe venit la fel ca pentru un contract full-time.
Astfel, angajatorului îi este mai ușor să caute un angajat care să lucreze opt ore pe minimul pe economie, decât să angajeze un student part-time.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) protestează, alături de liderii studenților din toată țara, la granița României, mai exact la vama Nădlac, dorind să arate, astfel, că măsurile guvernanților îi împing să plece din țară.
Aceștia sunt deranjați că premierul Ilie Bolojan nu dorește să discute cu ei cu privire la măsuri, mai ales că analizele ANOSR lansate în 2025 au arătat că limitarea reducerii la transportul feroviar a studenților și scăderea fondurilor de burse au un impact bugetar infim, dar îi afectează grav pe studenți.
„Sperăm ca, în al doisprezecelea ceas, decidenții din România să înțeleagă faptul că educația trebuie să constituie o prioritate permanentă pentru stat, iar drepturile studenților nu contribuie la problemele economice ale țării”, transmit reprezentanții studenților.