Danileţ: Prin decizia CCR referitoare la interceptări s-a atras atenţia că avem o problemă în Codul de procedură penală

El spune că ordonanța de urgență a Guvernului privind interceptările reprezintă o măsură tranzitorie și nimic nu împiedică Parlamentul să legifereze.

„Este bine că această ordonanță a apărut în aceeași zi cu decizia Curții Constituționale, amândouă au fost publicate în același număr al Monitorului Oficial, astfel încât nu vom avea niciun fel de sincope. Practic, prin decizia CCR cu privire la interceptări s-a atras atenția că avem o problemă în Codul de procedură penală, că trebuie corectată o normă, iar această OUG vine și corectează norma respectivă. (…) Să nu uităm că ordonanța de urgență înseamnă rezolvarea unei situații urgente, într-o modalitate temporară. Deci avem o perioadă tranzitorie, nimic nu împiedică Parlamentul, atunci când va lua în discuție această ordonanță, să o modifice, să o completeze sau, Doamne ferește, să o respingă. Așadar, era absolut necesară ordonanța, este bine că a venit„, a declarat Danileț, miercuri, la RFI.

În opinia sa, „e firesc să existe dezbateri și îngrijorări” având în vedere că în perioada comunistă și ”chiar vreo doi ani după Revoluție” au existat ”organe speciale ale Securității, ale serviciilor secrete”, care aveau atribuții ”de organ de cercetare”.

”Știm foarte bine din trecutul nostru — deseori s-au comis abuzuri. Însă în OUG (…) în mod expres se prevede că (ofițerii SRI — n.r.) nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot reține, nu pot aresta preventiv și nu pot deține spații proprii de arest, însă doar pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică specifice domeniului de reglementare al SRI atunci vor putea fi nominalizate ca organ de cercetare specială. Așadar, doar pentru a se proceda la interceptări în domeniul siguranței naționale și să nu uităm că, în afară de interceptări, vorbim și de filaje, vorbim și de intrare în sisteme informatice. Prin urmare, SRI, care este singura autoritate națională cu competențe în strângerea de informații cu privire la siguranța națională, pe acest sector își menține atribuția de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică„, a adăugat Danileț.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

Totodată, el a explicat că există garanții pentru a nu fi făcute abuzuri:

„Garanțiile există în cadrul procesului penal, respectiv în momentul în care un procuror dispune efectuarea interceptărilor de către SRI, dacă suntem în domeniul siguranței, deci vorbim de procurorii de la DIICOT, că ei sunt competenți în acest domeniu, aceste interceptări se desfășoară sau trebuie să se desfășoare doar în limita stabilită de către magistrat. După ce se face interceptarea, se întocmește un proces verbal de redare a tuturor discuțiilor, care vine din nou la procuror pentru confirmare. De asemenea, acest proces verbal, care conține de fapt probele utilizate în procesul penal, va ajunge să poată fi discutat, eventual contestat, în fața unui judecător, în momentul când se desfășoară procesul penal. Iată, așadar, că doi magistrați practic, un procuror la momentul urmăririi penale și mai târziu un judecător, în momentul când se analizează legalitatea probelor și eventual se dă soluția pe fond, vor ajunge să analizeze dacă modul de punere în executare a interceptării, desfășurarea interceptării, redarea convorbirilor înregistrare s-a desfășurat sau nu legal„.

În opinia magistratului, o problemă ar fi ca, având în vedere reacțiile venite după decizia CCR și OUG privind interceptările, Parlamentul să respingă actul normativ.

„Riscul este ca ordonanța să fie respinsă și atunci mă întreb sincer, ca practician în Drept de data aceasta, ce punem în loc, care este autoritatea care ar trebui să se ocupe de gestionarea modalității de interceptare, de filaj sau de intrare în sistemele informatice ale infractorilor. Toți oamenii care sunt de bună-credință, cetățenii onești ai țării nu au de ce să se teamă. Există o persoană, o entitate, o autoritate, care reprezintă garantul drepturilor și libertăților, acesta este judecătorul„, a conchis Danileț.