Danileţ: Trebuie să fim extrem de atenţi la modul în care va fi selectat următorul şef al DNA

„Ministrul Justiţiei nu are ce căuta în numirea şefilor de parchete. Şi nici în gestionarea carierei magistraţilor. Pentru aceasta s-a creat în anul 2004 un CSM independent. Populaţia ar trebui întrebată dacă îşi doreşte procurori controlaţi politic şi subordonaţi unui ministru, ori procurori independenţi. Eu constat că standardul internaţional este în favoarea independenţei procurorilor, mai ales a celor anticorupţie. Pe actuala legislaţie, pentru numirea unui nou şef DNA, procedura este următoarea: ministrul Justiţiei face propunere, CSM avizează consultativ, iar preşedintele ţării numeşte. Acesta poate refuza propunerea (refuzul poate fi exercitat o dată, potrivit modificărilor care vor intra în curând în vigoare). Pentru a elimina suspiciunile de politizare, ministrul trebuie să facă o procedură transparentă. Este adevărat că o instituţie nu se reduce la o persoană. Dar liderul contează enorm. Aşa că trebuie să fim extrem de atenţi la modul în care va fi selectat următorul şef al DNA”, a scris Danileţ, pe Facebook.

Judecătorul susţine că preşedintele Klaus Iohannis nu avea de ales în legătură cu revocarea Laurei Codruţa Kovesi, deoarece deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate, „indiferent cât ar fi de nepopulare sau neplăcute”.

„Asta înseamnă statul de drept: societatea care se supune legilor, deciziilor CCR date în interpretarea Constituţiei şi hotărârilor judecătoreşti date în numele legii. Doamna Kovesi nu mai este de azi şeful DNA. Merită felicitări pentru activitatea sa. Ea şi toată echipa sa: poliţie judiciară, procurori, grefieri, specialişti. Felicitări! Lupta anticorupţie, începută de procurorii Daniel Morar şi apoi L. C. Kovesi, trebuie să continue. Anticorupţia este o politică de stat a oricărei ţări civilizate”, mai spune Cristi Danileţ.

Alte articole

Vineri 13, probleme mari pentru Florian Coldea, DNA a extins urmărirea penală!

STENOGRAME Ce limbaj codat foloseau inspectorii care au inventat „şpaga abonament”. Din 17 angajaţi, doar 3 nu primeau sume necuvenite