Datoria României a depăşit 61% din PIB, ceea ce ar impune îngheţarea pensiilor şi salariilor. Câţi bani trebuie să achite Guvernul creditorilor

Datoria guvernamentală a crescut până la 61,1% din PIB. Potrivit datelor de la INS, în august 2026, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.163 miliarde de lei, de la 1.144 miliarde de lei în iulie, iar cea pe termen scurt a urcat la 67,1 miliarde lei, de la 60,54 miliarde de lei, în luna precedentă.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 966,47 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 237,3 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 549,54 miliarde lei, cea în euro la 552,27 miliarde de lei, echivalent, iar datoria în dolari americani la 125,02 miliarde, echivalent lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cristian Erbaşu anunță concedieri şi scăderi de salarii în construcții: Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte

Alte articole

Când se schimbă banii în România, ce spun oficialii BNR despre trecerea la euro

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Conform datelor Ministerului Finanţelor, în august 2026, datoria administraţiei publice centrale a crescut la 1.202 miliarde lei, de la 1.177 miliarde lei în iulie 2026, din care 1.135 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (528,73 miliarde de lei) şi în euro (515,7 miliarde de lei, echivalent).

Datoria externă reprezintă 30,3% din PIB

Datoria administraţiei publice locale a urcat la 28,127 miliarde de lei, de la 27,73 miliarde de lei în luna anterioară, din care 28,102 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, în a opta lună a acestui an, datoria internă a administraţiei publice se cifra la 620,39 miliarde de lei (607,308 miliarde lei în iulie 2026), respectiv 30,8% din PIB (30,2% din PIB, în luna precedentă), din care 599,26 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 21,128 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Potrivit sursei citate, datoria externă a administraţiei publice era în cuantum de 609,66 miliarde de lei (597,6 miliarde lei, în luna anterioară), respectiv 30,3% din PIB (29,7% în iulie), din care 602,66 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 6,999 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.

Deficitul bugetului general consolidat, în trimestrul III 2026, a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru, anunţă marţi Ministerul Finanţelor. De asemenea, investiţiile au crescut cu 48,6%, în timp ce cheltuielile de funcţionare s-au redus, potrivit Raportului privind execuţia bugetară pe trimestrul III 2026.

BNR: Rezervele valutare se ridicau la 58,5 miliarde euro, la 31 octombrie 2026, faţă de 60,06 miliarde euro, la 30 septembrie 2026

Rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României (BNR) se situau, la data de 31 octombrie 2026, la 58,55 miliarde euro, faţă de 60,06 miliarde euro, la 30 septembrie 2026.

În octombrie, au fost înregistrate intrări de 4,38 miliarde euro şi ieşiri de 5,89 miliarde euro. „La 31 octombrie 2026, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 58.553 milioane euro, faţă de 60.060 milioane euro la 30 septembrie 2026. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 4.385 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor şi altele; Ieşiri de 5.892 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută; plăţi din contul Comisiei Europene şi altele”, arată, luni, BNR într-un comunicat de presă.

Luca Niculescu bagă austeritatea în guvern. Toate ministerele trebuie să strângă cureaua bugetară în termen de o săptămână

În acelaşi timp, nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 11,82 miliarde de euro, precizează BNR.

Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2026 au fost de 70,37 miliarde euro, faţă de 72,34 miliarde euro la 30 septembrie 2026.

Conducerea BNR precizează că plăţile scadente în luna noiembrie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 1,48 miliarde euro.

„Suntem la limită”. Tanczos Barna avertizează asupra costurilor tot mai mari cu datoria publică

România se află într-o situație dificilă din cauza costurilor tot mai mari cu finanțarea datoriei publice, care ajung la 60-70 de miliarde de lei anual, iar presiunea asupra bugetului va continua și în 2027, a avertizat senatorul UDMR Tanczos Barna, într-un interviu acordat Digi24, în emisiunea „În fața ta”. Fostul ministru al Finanțelor a explicat că nivelul datoriei publice nu trebuie analizat izolat.

„Volumul datoriei este o cifră pe care este greu să o compari la nivelul unor state membre, pentru că economia este cea care produce sau nu produce suficient ca să plătești costul acestei datorii. Datoria în sine nu e o problemă atât de mare dacă costul, rata dobânzii la care te împrumuți, volumul dobânzii pe care o plătește statul nu este foarte mare, proporțional raportat la bugetul total de care dispune”, a explicat Tanczos Barna.

Acesta consideră însă că România se află într-o poziție vulnerabilă tocmai din cauza costului finanțării datoriei, care continuă să crească.

„Aici stăm extrem de prost, pentru că în continuare crește costul datoriei, costul finanțării acestei datorii. Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avem”, a declarat senatorul UDMR.

Întrebat dacă România se împrumută deja la dobânzi de tip junk, asociate statelor cu un risc foarte ridicat de neplată, Tanczos Barna a respins această caracterizare, dar a avertizat că situația fiscală rămâne fragilă.

„Nu, nu la dobânzi de junk, dar vedeți, la fiecare valoare suntem cu cuțitul deasupra sau cu sabia deasupra capului. Suntem la limită și este un secret, o spun agențiile de rating, că trebuie să fim foarte, foarte atenți, pentru că suntem exact în ultima perioadă în care trebuie să ținem totul sub control, ca să începem să ieșim din această situație complicată”, a afirmat acesta.

Senatorul a estimat că plata dobânzilor și costurile finanțării datoriei reprezintă o povară de aproximativ 60-70 de miliarde de lei anual pentru bugetul României.  În opinia sa, împrumuturile nu reprezintă în mod automat o problemă, atât timp cât banii sunt utilizați pentru proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei și generează beneficii pe termen lung.

Întrebat cum poate România să iasă din cercul vicios al împrumuturilor și al dobânzilor tot mai mari, senatorul UDMR a indicat două direcții principale: oprirea creșterii datoriei publice și eficientizarea cheltuielilor administrației.

„Putem ieși în momentul în care nu mai crește datoria publică, deci în momentul în care începem să reducem cheltuielile și să menținem investițiile la același nivel cel puțin, astfel încât componenta, structura internă să se remodeleze un pic la nivelul bugetului de stat”, a afirmat Tanczos Barna.

O altă soluție indicată de acesta este eficientizarea serviciilor publice, atât la nivelul administrației centrale, cât și al celei locale.

„Aș spune să luăm câte o nișă, câte o felie din povestea asta a administrației centrale, locale, pe sănătate, pe învățământ, pe toate, și să începem să eficientizăm, să ne coste mai puțin același serviciu. Nici măcar să nu visăm la servicii mai complexe, mai bune sau mai multe. Măcar același nivel și același volum de servicii să ne coste mai puțin”, a declarat Tanczos Barna.

Declarațiile vin într-un moment în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice, în condițiile în care o parte tot mai importantă a resurselor bugetare este direcționată către plata dobânzilor la împrumuturile contractate de stat.