De câți ani are nevoie România pentru a reduce deficitul bugetar. Anunțul făcut de Marcel Boloș: „Este un subiect sensibil în ţara noastră”

Potrivit ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, România ar putea avea nevoie de un interval de șapte ani pentru a ajunge la ținta impusă de Uniunea Europeană în ceea ce privește reducerea deficitului bugetar, conform unei declarații făcute pentru Bloomberg. El a mai subliniat că guvernul se confruntă cu o opoziție din partea opiniei publice în ceea ce privește reducerea cheltuielilor, mai ales în contextul unui an electoral.

Citește și: Marcel Ciolacu, despre discuțiile dintre PSD și PNL privind comasarea: „Este incorect, nu este o negociere pe funcții”. Când va fi anunțat calendarul alegerilor

Marcel Boloș a remarcat că implementarea unui plan de tăieri bugetare echivalente cu 0,5% din PIB pe an, conform noilor reguli fiscale ale UE, este extrem de dificilă. Este probabil ca România să necesite întregul interval de șapte ani prevăzut de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar la 3% din PIB, plecând de la proiecția de 5% din PIB pentru acest an, o rată de reducere mai încetinită decât s-a anticipat inițial.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Pur şi simplu nu ştiu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în ţara noastră”, a spus Marcel Boloş într-un interviu pentru Bloomberg, potrivit Agerpres.

Alte articole

Daniel Dăianu spune că România nu se confruntă cu un ”dezastru economic”. ”Ar fi existat o alternativă: să fie tăiate veniturile oamenilor”

România pierde un miliard de lei pe zi din cauza crizei politice! Economist: ”Cel puțin zece ani de politici economice complet neadaptate realității. Am consumat fără să fim productivi”

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat două creșteri de pensii pentru acest an, precum și majorări salariale pentru profesori și este posibil să se confrunte cu presiuni pentru a crește salariile și în rândul personalului din domeniul sănătății și al poliției, conform datelor prezentate de Bloomberg. Cu toate acestea, Marcel Boloș afirmă că veniturile din taxe vor fi sporite în acest an datorită măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și îmbunătățirii colectării veniturilor prin implementarea tehnologiei digitale.

Totuși, această perspectivă bugetară pe șapte ani depinde de evaluarea pe care o vor face agențiile de rating asupra sustenabilității cheltuielilor electorale și de posibilele amânări în cazul retrogradărilor. Deși UE a introdus o anumită flexibilitate în ceea ce privește regulile fiscale, agențiile de rating s-ar putea să nu fie la fel de îngăduitoare dacă planurile de cheltuieli sunt anunțate fără o imagine clară asupra veniturilor, a subliniat Boloș.

România, care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv încă dinaintea pandemiei, deține cel mai scăzut rating din categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții) cu perspectivă stabilă din partea tuturor celor trei principale agenții de rating. Fitch Ratings urmează să revizuiască ratingul României chiar săptămâna viitoare.

„Am vorbit cu agenţiile de rating care ne-au avertizat cu privire la majorările de cheltuieli publice în contextul mai larg al unui an electoral. Le-am îndemnat să ia în calcul punctele tari ale României în comparaţie cu ţările care beneficiază de un rating similar, precum nivelul ridicat al investiţiilor şi datoria publică scăzută”, a precizat ministrul Finanţelor.

Deficit bugetar de 5,7% din PIB Anul trecut, România nu a reuşit să ţină sub control deficitul public, care a ajuns la 5,7% din PIB faţă de ţinta iniţială de 4,4% din PIB, în pofida faptului că guvernul de la Bucureşti a aprobat mai multe pachete de reduceri de cheltuieli. Asta în condiţiile în care veniturile din taxe ale României, care reprezintă 27% din PIB, se numără printre cele mai mici din UE, mai scrie Bloomberg. România a obţinut o mai mare flexibilitate fiscală din partea UE, din cauza nevoilor de majorare a cheltuielilor cu apărarea, asistenţa refugiaţilor, sprijinul fermierilor şi rutele de export de cereale care au legătură cu invazia rusească. Cu toate acestea, deficitul bugetar a pus România şi mai departe de ambiţia sa de a adera la zona euro în anii următori, spune Marcel Boloş.

„Atâta timp cât nu intrăm pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, aderarea la zona euro rămâne doar un obiectiv pe termen lung”, a mai spus ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

Citește și: Comasarea alegerilor, cerută de primarii celor două formațiuni politice de la putere