De ce nu se strică niciodată aghiasma? V-ați pus și voi vreodată această întrebare? Toți credincioșii au în casă o sticlă cu aghiasmă pe care o consumă în decurs de un an.
:format(webp):quality(80)/https://www.romaniatv.net/wp-content/uploads/2022/01/aghiasma.jpg)
Aghiasma mare îi păzește pe creștini de rele și nu se strică niciodată. Mulți specialiști au încercat să afle care e adevărat motiv pentru care nu se alterează.
Aghiasma este apa sfințită de preot în cadrul slujbei Sfeștaniei și în ziua de Bobotează. În funcție de slujbă săvârșită pentru sfințirea acestei ape, aghiasma poate fi de două feluri: aghiasma mică, atunci când se săvârșește slujbă numită „Sfințirea cea mică a apei”, și aghiasma mare, când se săvârșește „Sfințirea cea mare a apei”, în ziua de Bobotează, scrie crestinortodox.ro.
Specialiștii susțin că această apă sfințită este, de fapt, rezultatul proprietăților antimicrobiene, date de contacul lichidului cu argintul de pe crucea preotului sau cu busuiocul. Acesta ar fi motivul pentru care apa nu se strică.
Se pare că argintul și busuiocul joacă un rol mult mai important în sfințirea apei, nefiind vorba doar folosirea simbolică a acestora. Argintul are proprietăți antibacteriene, iar atunci când este introdus în apă, chiar și pentru o scurtă perioadă de timp, omoară bacteriile de putrefacție și algele microscopice care se află în ea. Mai mult, el are capacitatea de a crea un mediu în care acestea să nu se poată dezvolta. Busuiocul, de asemenea recunoscut drept o plantă cu proprietăți antiseptice, face ca apa sfințită să se păstreze mult mai bine. Combinația dintre cele două elemente duce la conservarea aghiasmei pe o lungă perioadă de timp.
„Electrolizii de argint se utilizează la purificarea apei, deoarece argintul este un metal care are proprietăți sterilizante și antiseptice, la fel ca aurul. Pus în apă, el omoară toate bacteriile și microbii. Este de ajuns și o concentrație foarte mică de argint ca să purifice apa. O parte din argintul metalic trece în apă, iar aceasta nu se strică”, a explicat Silviu Moisa, inginer-chimist.
„Părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară. Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc.”, a explicat Valer Bodea, specialist medicină naturistă.
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20