De ce au majorat judecătorii pedeapsa lui Vîntu în dosarul de şantaj. Află motivarea

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei definitive prin care l-a condamnat la un an de închisoare cu executare pe Vîntu, că „extinderea contextului infracţional şi împrejurarea că infracţiunea pendinte a fost săvârşită în timp ce se afla sub rigorile măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara dispusă de Tribunalul Bucureşti într-o altă cauză sedimentează convingerea că inculpatul nu are considerente pentru normele legale, ci duce o luptă continuă cu legea, existând o prezumţie rezonabilă că, pe viitor, este plauzibil ca atitudinea sa contrară legii să se repete…”.

Cei trei judecători care au decis majorarea pedepsei lui Vîntu de la şase luni la un an de închisoare cu executare arată că, în acest condiţii, „se impune, justificat, necesitatea majorării pedepsei aplicată inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu, menţionând însă în favoarea sa circumstanţele atenuante, prevăzute de articolul 74, alineat 2, Cod penal, însuşindu-şi, sub acest aspect, considerentele primei instanţe, într-un cuantum pe care îl cuantifică la un an închisoare”.

În legătură cu înregistrarea depusă de Vîntu, notează CAB în motivare, „considerăm că aceasta nu a făcut dovada susţinerilor sale, că totul a fost un «aranjament» între el şi partea vătămată, aspect reliefat chiar de martorul său ES care a învederat că: «Exprimarea care apare în transcriere ca aparţinând domnului G, respectiv e o „şaradă totul”, a fost făcută în contextul în care domnul Ghiţă trebuia să facă o echilibristică între presiunile politice care se făceau asupra postului România TV şi discuţiile pe care le avea cu domnul Vîntu»”.

„Prin urmare, considerăm că organizarea şi desfăşurarea flagrantului s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor procedurale, neexistând indicii de alterare a probelor. Împrejurarea că inculpatul Ion Cezar Ilie nu a pus mâna pe banii găsiţi pe biroul martorului o apreciem, în acord cu instanţa de fond, ca neavând repercusiuni juridice pentru existenţa şi consumarea infracţiunii de şantaj. Sub acest aspect atât literatura juridică de specialitate, cât şi practica judiciară sunt unanime în aprecierea că infracţiunea de şantaj ca infracţiune tipică de pericol, se consumă în momentul cererii. Nu are importanţă că victima a dat sau nu curs cererii, făptuitorul nu se poate apăra arătând că în realitate el nu a venit să vadă dacă victima a dat curs cererii sale sau că la termenul dat victimei, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia şi, deci, el nu a comis infracţiunea respectivă”, se mai arată în motivare.

Alte articole

Sorin Ovidiu Vîntu propune crearea unei mișcări care să scoată România din UE și NATO: „Trebuie rași toți. Să ne construim propriul nostru destin”

Sorin Ovidiu Vîntu avertizează că România va intra în incapacitate de plată: „Zeci de mii de societăți comerciale vor da faliment”

Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, în 21 iunie, la un an de închisoare cu executare în dosarul în care a fost acuzat că l-a şantajat pe Sebastian Ghiţă. Celălalt inculpat, Ilie Cezar, a fost condamnat la cinci luni de închisoare cu executare, pentru aceeaşi infracţiune, decizia instanţei fiind definitivă.

Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.