Pasărea kakapo, specie endemică în Noua Zeelandă, este caracterizată printr-o lipsă a dorinţei de împerechere la femele, iar masculii nu ştiu să distingă o parteneră de un prădător, precum oposumul.
Când este ameninţat, kakapo uită că nu poate să zboare şi pică lat pe pământ.
Aceste păsări pot trăi până la 90 de ani, aşa că, de-a lungul timpului, au fost nevoite să îşi menţină o populaţie scăzută, întrucât ele mănâncă un singur lucru, fructul copacului rimu, care apare o dată la patru ani.
Totul a fost bine până când vasele străine au adus o mulţime de specii invazive, noi prădători, precum şobolanii, oposumii şi pisicile. În câteva sute de ani, aceştia au distrus populaţia de kakapo, iar acum zece ani mai existau doar 30 de indivizi.
Eforturile de conservare a speciei au dat roade, însă, acum, principalul obstacol este chiar kakapo.
Deşi papagalul are pene verzi şi se camuflează bine în pădure, nu prea mai are alte avantaje de partea lui. Este foarte prietenos şi dacă te vede, vine direct la tine. Dacă se sperie, pur şi simplu îngheaţă şi nu se mai mişcă. Câteodată, ar putea să se caţere în copaci, lucru la care se pricepe destul de bine. Din păcate, când ajunge în vârf îşi ia zborul...deşi nu ştie să zboare, aşa că de multe ori povestea are un final tragic.
Femelele nu vor să se împerecheze decât o dată la doi ani, aşa că masculii devin extrem de frustaţi. Iar mare parte a populaţiei este alcătuită din masculi.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/pelin-rusalii.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/horoscop-mihai-voropchievici.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/hepta5204884-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/iele.jpg)
