De ce este improbabil ca Rusia să încerce să îşi „retraseze” graniţele

Potrivit unei păreri exprimate săptămâna trecută cu multă pasiune la Bruxelles de către președinta lituaniană Dalia Grybauskaite, după ce va ocupa Crimeea, Rusia va încerca să retraseze frontierele statelor vecine, începând cu Republica Moldova și cu statele baltice.

Acest scenariu este însă, paradoxal, cel mai puțin probabil în statele baltice, exact zona care se teme cel mai mult de expansionismul rus, argumentează semnatara articolului.

Chiar și înainte de destrămarea Uniunii Sovietice, la Moscova s-a recunoscut faptul că anexarea Estoniei, a Letoniei și a Lituaniei a fost de o legalitate îndoielnică și că celor trei state ar trebui să li se permită separarea.

De altfel, faptul că în prezent cele trei state sunt membre UE și NATO le oferă exact protecția pe care au căutat-o atunci când au prezentat cererea de aderare.

Alte articole

Război în Ucraina. Armata lui Zelenski, raid peste graniţă în Rusia, cel puţin un mort

Nicuşor Dan, prima deplasare externă din 2026. Preşedintele României, discuţii la Paris pentru ajutorarea Ucrainei, după ce România a donat 50 de milioane de euro

Mutându-ne spre est întâlnim Belarusul. Asemenea Ucrainei, în Belarus s-a dezvoltat un sentiment de identitate națională în cei 20 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice. De asemenea, la fel ca în cazul Ucrainei, legăturile economice cu Rusia — dependența energetică, în special — nu s-au schimbat pentru a reflecta această nouă realitate. Pe de altă parte, Rusia nu trebuie să recurgă la forță pentru a-și apropia și mai mult Belarusul, în parte deoarece țara nu are un echivalent al vestului Ucrainei, care tânjește după un viitor în UE, dar și pentru că legăturile cu Moscova — de orice fel — cu greu ar putea fi mai apropiate.

Republica Moldova este, din mai multe puncte de vedere, statul cel mai vulnerabil la un asemenea scenariu, nu în ultimul rând deoarece, la fel ca și Ucraina, țara privește în ambele direcții, iar dacă România ar face presiuni pentru relații mai strânse, Rusia ar putea interpreta acest lucru drept o amenințare. Pe de altă parte, Rusia nu a făcut nimic atunci când România a eliberat pașapoarte pentru cetățenii moldoveni.

De asemenea, nici Republica Moldova nu a făcut nicio mișcare pentru a încorpora principalul teritoriu vorbitor de limbă rusă — Transnistria — din lipsă de voință sau de putere. Acest lucru face însă mai improbabil scenariul ca Moscova să invoce securitatea drept pretext pentru a confisca Transnistria, cu care nu are frontieră comună.

Ar încerca, poate, Rusia să reîncorporeze republicile din Transcaucazia? Moscova a avut șansa de a ocupa și de a efectua o schimbare de regim în Georgia, în 2008, însă a optat pentru a-și păstra trupele sale în cele două enclave rusești disputate. De asemenea, Armenia gândește independent, are un puternic sentiment de identitate națională, dar este și ea relativ supusă, iar Azerbaidjanul preferă să devină bogat de pe urma petrolului decât se implice în politica internațională.

Deși celor cinci republici din Asia Centrală li se pot aplica considerente diferite, concluzia rămâne aceeași: o intervenție a Rusiei ar crea mai multe probleme decât ar merita. Singurul motiv pentru care Rusia ar putea deveni mai activ implicată militar în Asia Centrală ar putea fi încercarea de a combate influența Chinei, însă relativa sărăcie a acestor state, populațiile lor în plină expansiune și distanța de Moscova le-ar face, mai degrabă, o povară pentru Rusia din aproape toate punctele de vedere, argumentează semnatara articolului.