Avocata Ana-Maria Udriște a reacționat dur, într-o postare publicată pe LinkedIn. „Mi-e scârbă efectiv”, își începe aceasta mesajul, subliniind caracterul abrupt al modificărilor adoptate la finalul a nului 2025.
Aceasta susţine că principala schimbare este una clară și fără echivoc: prima zi de concediu medical nu mai este plătită de nimeni, nici de stat, nici de angajator. Ana-Maria Udriște spune că, inițial, a crezut că este vorba despre o eroare apărută în interpretările din presă, însă textul ordonanței confirmă explicit această prevedere.
În acest context, avocata ridică o întrebare esențială: rezolvă această măsură problema concediilor medicale fictive? „Sub nicio formă – dacă ne uităm la statisticile de la CNAS, concediile alea „fictive” sunt de câte 1-3 zile maxim, când are omul o treabă (o punte, o măsea, o măslină, un mers pe undeva)”, afirmă Ana-Maria Udriște.
Citeşte şi: S-a dat lege! Ce trebuie să știe românii care merg la medicul de familie în 2026
În continuarea, avocata subliniază că aceste concedii medicale scurte erau deja suportate exclusiv de angajatori, fără implicarea bugetului de stat. Din acest motiv, noua măsură nu atinge problema invocată oficial și nu generează economii reale: „Cel mult putea fi o problemă pentru angajator, care era nevoit să suporte acele 1-3 zile din buzunarul lui, fără să primească ulterior bani de la stat pentru ei”.
În schimb, consecințele directe sunt suportate de salariați, în special de cei vulnerabili. Potrivit acesteia, modificările afectează exact persoanele care contribuie constant la sistemul de asigurări sociale și care au cea mai mare nevoie de protecție atunci când se îmbolnăvesc. „Din păcate, aceste modificări nu fac altceva decât să lovească în persoanele vulnerabile, care au nevoie de aceste măsuri, în calitatea lor de plătitori ai contribuțiilor sociale”, scrie Ana-Maria Udriște, atrăgând atenția asupra dezechilibrului creat între obligațiile fiscale și protecția efectivă a salariaților.
Avocata mai atrage atenția că indemnizațiile pentru concediile medicale au fost deja reduse progresiv în ultimii ani. Pentru bolile obișnuite (cod 01), indemnizația este de 55% din baza de calcul pentru primele șapte zile, 65% între zilele 8 și 14 și 75% pentru perioadele care depășesc 15 zile.
Există, într-adevăr, excepții – urgențele medico-chirurgicale, bolile infectocontagioase grave, tuberculoza, SIDA, neoplaziile, accidentele de muncă, bolile profesionale, sarcina, lăuzia sau carantina –, unde indemnizația poate ajunge până la 100%, conform legislației speciale. Totuși, majoritatea salariaților se încadrează în categoria bolilor obișnuite, unde nivelul de protecție rămâne limitat.
„Prin urmare, asemenea măsuri nu fac altceva decât să „diminueze”, indirect, un drept la sănătate al persoanelor care aleg de multe ori să refuze zilele de concediu medical din cauza situației financiare”, a concluzionat Ana-Maria Udriște. În acest context, introducerea unei zile complet neplătite „adâncește această prăpastie”, accentuând presiunea asupra celor care contribuie constant la sistem, dar ajung să suporte costurile atunci când au cea mai mare nevoie de protecție.