Avocata Ana-Maria Udriște a reacționat dur într-o postare pe LinkedIn după publicarea în Monitorul Oficial nr. 1223 din 31 decembrie 2025 a Ordonanței de urgență nr. 91/2025. Actul normativ introduce schimbări ieșite din tipare în modul de decontare a concediilor medicale pentru perioada 2026–2027.
„Mi-e scârbă efectiv”, a început Udriște mesajul său, evidențiind caracterul abrupt și neașteptat al modificărilor adoptate la final de an.
Potrivit avocatei, un element este „cert”: „prima zi de concediu medical nu se mai plătește de nimeni (nici de stat, nici de către angajator)”. Avocata a menționat că inițial a crezut, după ce informația a fost mediatizată, că este vorba despre un zvon, însă a constatat ulterior că prevederea este reală și explicată cu subiect și predicat în actul normativ.
În acest context, ea ridică o întrebare: „Rezolvă asta problema concediilor fictive?”. Răspunsul este categoric negativ. „Sub nicio formă – dacă ne uităm la statisticile de la CNAS, concediile alea ‘fictive’ sunt de câte 1–3 zile maxim, când are omul o treabă (o punte, o măsea, o măslină, un mers pe undeva)”, afirmă avocata, despre modificarea plății concediilor medicale.
Avocata precizează că aceste zile de concediu medical de scurtă durată „erau ORICUM suportate de către angajator, fără să fie o problemă pentru bugetul de stat”. În opinia ei, măsura nu face decât să rateze complet ținta declarată, pentru că „nu ‘rezolvă’ problema concediilor ‘fictive’ – care este o non-problemă pentru buget dacă e să ne uităm la informații în mod corect”.
Mai mult, chiar dacă ar fi existat vreun impact, acesta ar fi fost resimțit doar de angajatori. „Cel mult putea fi o problemă pentru angajator, care era nevoit să suporte acele 1–3 zile din ‘buzunarul’ lui, fără să primească ulterior bani de la stat pentru ei”, arată avocata, sugerând că soluția aleasă este disproporționată și ineficientă.
Mai departe, avocata spune că angajații sunt cei care resimt consecințele finale.
„Din păcate, aceste modificări nu fac altceva decât să lovească în persoanele vulnerabile, care au nevoie de aceste măsuri, în calitatea lor de plătitori ai contribuțiilor sociale”, scrie Ana-Maria Udriște, atrăgând atenția asupra dezechilibrului dintre obligațiile fiscale și protecția efectivă a salariaților.
Citește și: Cât câștigă un polițist din România în 2026. Experiența și responsabilitățile măresc considerabil salariul
Avocata amintește că nivelul indemnizațiilor pentru concediile medicale a fost deja redus în ultimii ani. Pentru bolile obișnuite (cod 01), indemnizația este de 55% din baza de calcul pentru primele șapte zile, 65% pentru intervalul 8–14 zile și 75% pentru concediile mai lungi de 15 zile. Potrivit Anei-Maria Udriște, această structură a afectat deja capacitatea multor persoane de a sta acasă atunci când sunt bolnave.
Există, desigur, excepții: urgențele medico-chirurgicale, bolile infectocontagioase grave, tuberculoza, SIDA sau neoplaziile, unde indemnizația poate ajunge până la 100%. De asemenea, situații speciale precum accidentele de muncă, bolile profesionale, sarcina și lăuzia sau carantina sunt reglementate prin OUG 158/2005 și alte acte normative. Cu toate acestea, Ana-Maria Udriște subliniază că majoritatea salariaților se încadrează totuși în categoria bolilor obișnuite, unde protecția rămâne limitată.
„Prin urmare, asemenea măsuri nu fac altceva decât să ‘diminueze’, indirect, un drept la sănătate al persoanelor care aleg de multe ori să refuze zilele de concediu medical din cauza situației financiare”, concluzionează avocata. În acest context, introducerea unei zile complet neplătite „adâncește prăpastia”, favorizând presiunea asupra celor care contribuie constant la sistem și care ajung să suporte costurile chiar atunci când au cea mai mare nevoie de protecție.