De ce nu ameţesc balerinele când fac piruete?

După ce se învârt ani de zile, balerinele ajung să îşi modeleze creierul, care anulează semnalele trimise de structurile responsabile cu echilibrul din urechea internă (sistemul vestibular), potrivit Agerpres. La majoritatea oamenilor, o rotaţie prea rapidă poate provoca ameţeală: fluidele din urechea internă continuă să se mişte chiar după ce capul se opreşte, aşa cum cafeaua se învârte încă în ceaşcă când nu mai este amestecată. De unde senzaţia de ameţeală.

„Ameţeala, senzaţia că ne mişcăm încă după ce ne-am oprit, este o problemă des întâlnită. Se pare însă că balerinele nu trec prin acest lucru, aşa încât am vrut să vedem ce se întâmplă în cazul lor şi dacă ne putem ajuta astfel pacienţii’, a spus doctorul Barry Seemungal de la Imperial College din Londra.

Echipa de cercetători a studiat un grup de 29 de balerine şi, pentru comparaţie, 20 de tinere care făceau canotaj, având vârsta şi forma fizică asemănătoare cu ale dansatoarelor. Voluntarii au fost aşezaţi într-un scaun pivotant care a fost învârtit în întuneric total. Trebuia ca ei să acţioneze o mică manivelă când aveau senzaţia că se învârt încă după oprirea scaunului, cercetătorii putând măsura astfel durata şi intensitatea ameţelii. Ei au analizat şi reflexele oculare declanşate de urechea internă şi apoi au examinat creierul participantelor cu ajutorul IRM.

S-a observat că, la balerine, simptomele (senzaţia de ameţeală, reflexele oculare) au durat în toate cazurile mai puţin decât la cele care practicau canotajul. IRM-ul a dezvăluit diferenţe semnificative între cele două grupe de tinere în zona cerebelului, unde se primesc semnale din sistemul vestibular – mai mică la balerine – şi în cortexul cerebral responsabil de senzaţia de ameţeală.

„Pentru că nu este util ca balerinii să aibă ameţeli sau să se simtă dezechilibraţi, creierul lor se adaptează de-a lungul anilor pentru a anula această informaţie. Prin urmare, semnalul care ajunge la creier este slab, acest lucru făcându-i pe balerini mai rezistenţi la senzaţia de ameţeală”, a explicat doctorul Seemungal.

„Dacă am putea ţinti sau controla aceleaşi zone ale creierului la pacienţii care suferă de ameţeli cronice, am putea să ne preocupăm de cum i-am putea trata mai bine”, a încheiat el.