Administrația lui Donald Trump ia în calcul posibilitatea de a le oferi locuitorilor Groenlandei sume cuprinse între 10.000 și 100.000 de dolari de persoană pentru a-i convinge să se separe de Danemarca și să se alăture Statelor Unite. În total, o astfel de strategie ar presupune un cost de aproximativ 6 miliarde de dolari pentru Washington, având în vedere că insula are circa 57.000 de locuitori, scrie UNN.
Deși suma exactă nu a fost stabilită, surse apropiate Casei Albe au declarat că discuțiile au devenit mult mai serioase în ultimele zile. Ideea unor plăți unice către populație nu este complet nouă, însă, de această dată, ar fi fost analizată ca o opțiune reală pentru obținerea controlului asupra unui teritoriu de importanță strategică crucială.
Această variantă reprezintă doar una dintre strategiile luate în calcul de Statele Unite. Echipa lui Donald Trump ar fi pregătit și o serie de acorduri menite să consolideze influența americană în Groenlanda, în special în sectorul extracției de minerale. Danemarca a refuzat categoric ideea vânzării insulei, dar s-a arătat deschisă consolidării prezenței militare și economice a SUA în regiune.
Presiunile exercitate de Washington fac parte, potrivit unei alte surse citate de Reuters, dintr-o strategie amplă a Casei Albe de a redirecționa șocul geopolitic generat de operațiunea din Venezuela către atingerea unor obiective pe termen lung ale președintelui Trump.
Geologul Jonathan Paul, profesor asociat în Științe ale Pământului la Royal Holloway, Universitatea din Londra, susține că Groenlanda este un caz rar din punct de vedere geologic. Insula concentrează aproape toate tipurile majore de procese care generează resurse naturale: formarea munților, rifting-ul (extinderea și subțierea crustei) și activitatea vulcanică.
Trei dintre zăcămintele de elemente de pământuri rare (REE) ale Groenlandei, aflate adânc sub gheață, se numără printre cele mai mari din lume ca volum. Acestea au un potențial uriaș pentru producția de baterii și componente electrice esențiale în tranziția energetică globală. Estimările sugerează că sub calota glaciară s-ar afla suficiente rezerve de disprosiu și neodim pentru a acoperi peste un sfert din cererea globală viitoare, adică aproape 40 de milioane de tone.
În plus, US Geological Survey estimează că nord-estul Groenlandei ar putea conține aproximativ 31 de miliarde de barili echivalent petrol în hidrocarburi – un volum comparabil cu totalul rezervelor dovedite de țiței ale Statelor Unite. Deși zona fără gheață reprezintă mai puțin de o cincime din suprafața insulei, ea este aproape dublă ca mărime față de Regatul Unit, lăsând deschisă posibilitatea existenței unor rezerve uriașe încă neexplorate sub gheață.
Groenlanda găzduiește unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ, vechi de aproape 4 miliarde de ani, bucăți de fier nativ de dimensiuni impresionante, dar și „țevi” de kimberlit care conțin diamante. Deși acestea au fost descoperite încă din anii 1970, dificultățile logistice au împiedicat exploatarea lor la scară largă. Aurul, rubinele, grafitul și metale precum cuprul, zincul, fierul și plumbul completează tabloul unei insule cu o concentrare de resurse aproape fără precedent.
Citește și