Decizia judecătorilor CAB în cazul lui Călin Georgescu și anularea alegerilor prezidențiale

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a acordat, luni, 23 decembrie 2024, un nou termen în procesul Călin Georgescu – anularea alegerilor prezidențiale pentru data de 13 ianuarie 2025, pentru când se citează părţile, prin poştă şi prin mail sau fax (în măsura în care sunt disponibile aceste date de contact), cu reducerea termenului de înmânare a citaţiei la o zi. Este citată și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu mențiunea de a depune documentaţia administrativă care a stat la baza emiterii deciziilor de anulare a alegerilor prezidenţiale.

Ce a decis CAB în dosarul Călin Georgescu – anularea alegerilor prezidențiale

„Acordă termen pentru continuarea judecăţii la 13.01.2025 ora 11.00, pentru când se citează părţile, prin poştă şi prin mail sau fax( în măsura în care sunt disponibile aceste date de contact), cu reducerea termenului de înmânare a citaţiei la o zi. Intimata Autoritatea Electorală Permanentă se citează cu menţiunea de a depune documentaţia administrativă care a stat la baza emiterii deciziei BEC nr. 230D/2024, a deciziei BEC nr. 231D/2024 şi a deciziei BEC nr. 232D/2024”, potrivit soluţiei pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea de disjungere formulată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. Totodată, comunică tuturor părţilor cererea de intervenţie accesorie formulată de Asociaţia Prioritatea Întruajutorării Copilului Instituţionalizat, în vederea discutării admisibilităţii în principiu.

Citește și Călin Georgescu, la Curtea de Apel Bucureşti: Cei 9 judecători ai CCR plus Klaus Iohannis au adus ţara în haos

Alte articole

Sorin Grindeanu răspunde Kremlinului în scandalul influențării alegerilor: Interferenţa rusă este documentată. Instituţiile îşi fac treaba şi vor prezenta probele în faţa judecătorilor

Călin Georgescu, prima apariție după ce a fost trimis în judecată sub acuzația de tentativă la lovitură de stat: „Eu nu renunț la adevăr, indiferent cu ce preț îl voi plăti, chiar și cu glonțul”

Călin Georgescu a mers, luni dimineaţă, la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat dosarul privind contestaţia sa şi a Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept vizând anularea alegerilor prezidenţiale, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declinat soluţionarea către CAB.

„Cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale a României, plus 1, fostul preşedinte al României Klaus Iohannis, au adus ţara în haos. Vorbim de cei care, în mod de drept, trebuiau să apere statul de drept şi Constituţia şi apără doar coruţia. Acesta este primul punct. Al doilea punct este cel legat de faptul că cei care au fost, de ieri începând, la dezbateri, discuţii, cum vreţi să o luaţi, la Palatul Cotroceni, cu o persoană ilegitima, nu au făcut decât să întărească faptul că această haită politică ce a decimat ţara noastră de 35 de ani este, practic, în complot direct şi în combinaţie cu lovitura de stat care a fost dată acum două săptămâni”, a anunțat Călin Georgescu înainte să intre în sediul Curţii de Apel Bucureşti.

La CAB se judecă dosarul în care fostul candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu, a cerut instanţei anularea deciziei Biroului Electoral Central de anulare a alegerilor prezidenţiale. Acesta anunţase încă din 6 decembrie că va contesta la ÎCCJ decizia BEC privind anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale.

Vezi și Călin Georgescu, după formarea noului guvern: „Cadoul nostru de Crăciun de la politicieni este tirania”

Hotărârea BEC a fost luată după ce CCR a anulat alegerile prezidenţiale, ca urmare a desecretizării unor rapoarte ale serviciilor de informaţii în care se menţiona, printre altele, „ingerinţa unui actor statal străin” în alegerile prezidenţiale din România.

În afară de Călin Georgescu mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept. Georgescu a dat în judecată Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, pe preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi pe şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi pe Elena Lasconi.