Decizia privind despăgubirile datorate de statul român pentru Roşia Montană, aşteptată vineri. Care sunt căile de atac şi ce şanse mai are România

Ministrul Finanțelor a anunțat că Executivul are mai multe opțiuni de achitare a datoriei, inclusiv una nemonetară și una de plată în rate. Ar mai exista și varianta unei contestații pe cale extraordinară de atac, dar această opțiune vine cu șanse mici de succes pentru statul român, având în vedere că decizia privind cazul Roşia Montană este definitivă și executorie.

”Am fost înştiinţaţi că în cursul zilei de mâine (n.r. vineri, 8 martie 2024) se va pronunţa decizia de către instanţa arbitrară internaţională. Aşteptăm să vedem care va fi această decizie şi urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere şi, în funcţie de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere, vom parcurge etapele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a explicat Marcel Boloş.

Acesta afirmă că este posibilă o cale extraordinară de atac, dar ea se derulează destul de rapid, aşa sunt uzanţele instanţelor arbitrare internaţionale şi perspectiva de a schimba decizia care se va pronunţa vineri este destul de mică, din ce a rtezultat în urma discuţiilor cu juriştii.

Întrebat dacă vor mai exista bani pentru majorarea pensiilor în septembrie, în cazul în care Romania plăteşte aceste despăgubiri, Boloş a spus că este o cheltuială neprevăzută care ”cu siguranţă” influenţează deficitul bugetar, dar nu influenţează modalitatea de recalculare a pensiilor.

Alte articole

Şeful ANAF explică de ce a fost nevoie ca inspectorii să spargă uşa casei confiscate lui Iohannis şi dezvăluie ce au găsit înauntru: „Imobilul se află în stare de degradare”

Soluţia găsită de mai mulţi primari pentru a-şi mări veniturile. Edilii îşi dau în judecată instituţiile şi cer despăgubiri

”Această cheltuială, care este o cheltuială neprevăzută, cu siguranţă influenţează deficitul bugetar, dar astfel de cheltuieli care sunt socotite din perspectiva Eurostat ca şi cheltuieli extraordinare pot să aibă şi un regim aparte, în sensul în care la socoteala pe care o facem pentru ţinta de deficit bugetar să fie tratată ca şi o cheltuială extraodinară. În ceea ce priveşte pensiile şi recalcularea lor din luna septembrie, acestea sunt bugetate şi luate în calcul la deficitul bugetar. Deci o astfel de decizie cu privire la Roşia Montană nu influenţează modalitatea de recalculare şi obligaţia aceasta pe care o avem din luna septembrie. Dar majorează cu siguranţă ţinta noastră de deficit bugetar”, a spus Boloş, potrivit News.ro.

Citeşte şi: Grefier din Sighetu Marmației, trimis în judecată după ce a clasat un dosar prin falsificarea semnăturii procurorului și a furat alte 300 de dosare penale

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin a declarat recent  că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internaţional deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar putea avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari. Acesta a atras atenţia că asta nu înseamnă că acest prag se va regăsi în decizia care va fi publicată de către Curtea de Arbitraj.

Procesul a fost încheiat în septembrie anul trecut şi se aşteaptă acum decizia, a explicat Mihai Constantin.

El a mai spus că, în prezent, cu toată actualizarea cerinţelor făcute de Roşia Montană, ar putea fi un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari, fiind o solicitare pe care ar fi făcut-o compania minieră. Acesta a atras atenţia că asta nu înseamnă că acest prag se va regăsi în decizia care va fi publicată de către Curtea de Arbitraj.

„Cât despre actualizarea cerinţelor făcute de Roşia Montană, şi nu de eventualul nivel de compensaţii sau despăgubire care va fi solicitat statului român, el este… a fost estimat undeva între… cred că la început putea fi vorba şi de jumătate de miliard de dolari, iar astăzi, cu toate actualizările de rigoare, ar putea fi un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari, dar ţin să precizez că este o solicitare pe care, eventual ar fi făcut-o compania minieră. Asta nu înseamnă că acest prag se va şi regăsi în decizia pe care, repet, o aşteptăm a fi publicată de către Curtea de Arbitraj”, a completat Constantin.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu ia în calcul un referendum național pentru Roșia Montană: „Să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului”