Gigi Becali şi Roşca Stănescu POT SCĂPA de puşcărie cu "precedentul Mischie"

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, recent, ca fostul preşedinte al Consiliului Judeţean şi al PSD Gorj, Nicolae Mischie, condamnat, în 2007, la un an de închisoare cu suspendare pentru introducerea în ţară a unei arme de vânătoare, să fie despăgubit de statul român cu 3.000 de euro pentru sentinţa dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). CEDO a notat că ÎCCJ l-a condamnat pe Mischie, în condiţiile în care acesta fusese achitat de două instanţe inferioare, fără a audia direct unii martori şi a constatat că a fost încălcat articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce prevede dreptul la un proces echitabil. Una peste alta, se poate spune că CEDO a sancţionat România şi, implicit, Înalta Curte a României, prin decizia în cauza „Mischie vs România”, statuând că este inadmisibilă condamnarea unor inculpaţi în apel, după achitarea în primă instanţă, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond. CEDO le atrage atenţia judecătorilor români că au obligaţia de a promova revizuiri în situaţiile – inclusiv în cazul „Mischie”, evident – în care se încalcă dreptul la un proces echitabil. Interesant este că „decizia Mischie” vine în contextul unor condamnări de răsunet în România după achitări în primă instanţă. Le-am solicitat unor avocaţi de marcă părerea cu privire la folosirea „precedentului Mischie” în instanţele din România, scrie ziarulring.ro.

Citeşte şi: „Gigi Becali poate fi eliberat DEFINITIV”

Avocata Alice Drăghici vede aplicabil „predecentul Mischie” în cazuri celebre precum „Becali” sau „Rompetrol”. „E o soluţie importantă şi care va genera obligaţii profesionale pentru instanţele de judecată care au de analizat soluţii de achitare. În egală măsură îi dă şi inculpatului dreptul de a-şi relua apărările în calea de atac, chiar dacă vine pe o soluţie de achitare dată de instanţa de fond. Faptul că se readministrează probele este şi pentru persoana condamnată o modalitate de a se apăra din nou şi de a-şi valorifica prezumţia de nevinovăţie. Deci soluţia e bună, importantă şi utilă”, este de părere avocata Alice Drăghici. Întrebată dacă în unele cazuri de notorietate, precum „Becali”, „Dosarul Transferurilor” şi altele, s-ar putea invoca „precedentul Mischie”, avocata Drăghici spune: „Cazul «Becali» este, absolut, unul de referinţă. Am senzaţia că în ambele dosare (n.r. – «Valiza» şi dosarul transferului de terenuri) în care a fost judecat Becali nu s-a mai administrat nicio probă cu excepţia audierii, care era obligatorie în legea română. Evident că şi domnul Becali, şi alţii în situaţia dânsului ar putea face cerere de revizuire la Înalta Curte. Legea română prevedea o singură obligaţie pentru instanţa de control judiciar, respectiv să audieze inculpatul achitat, nu şi să readministreze probe. Deci acesta este elementul de noutate pe care-l aduce decizia CEDO (în cazul «Mischie»): legislaţia română prevedea doar obligaţia ascultării, care se îndeplinea, dar nu şi obligaţia readministrării probelor sau suplimentării probatoriului. Sunt, fără îndoială, cazuri, precum în recentul dosar «Rompetrol» (n.r. – vezi condamnarea ziaristului Sorin Roşca Stănescu), în care inculpaţii, de asemenea, veneau achitaţi de la instanţa de fond. În «Dosarul Transferurilor», situaţia este un pic diferită. Inculpaţii au fost achitaţi în primă instanţă, condamnaţi în apel, dosarul a ajuns în recurs, s-a casat cu trimitere în rejudecarea apelului. E adevărat că, rejudecându-se apelul, reintra în vigoare hotărârea de achitare. Evident că decizia CEDO din cazul «Mischie» poate fi invocată şi în cazul transferurilor cu titlul de precedent. Acum rămâne de văzut cum vor percepe instanţele române: în ce măsură vor considera că pentru dosare definitiv judecate se poate invoca acest precedent. Teoretic, aşa ar trebui”.

Urmărește-ne în Discover