După mai bine de un deceniu de la debutul uneia dintre cele mai controversate anchete penale din istoria recentă a justiției române, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pus punct final, marți, 27 ianuarie 2026, calvarului judiciar suferit de magistrații bihoreni Florica Roman, Raluca Beatrix Cuc, Ovidiu Galea și Denisa Vidican, potrivit Luju.
Decizia ÎCCJ consfințește eșecul răsunător al unei anchete abuzive instrumentate de DNA Oradea și obligă Statul Român să plătească daune morale în valoare totală de 80.000 de euro, câte 20.000 de euro de judecător, pentru suferințele cauzate de suspendarea din funcție abuzivă, care s-a întins pe durata a un an și opt luni.
Hotărârea pronunțată de Completul Civil al ÎCCJ – format din judecătorii Andreia-Liana Constanda, Gheorghe-Liviu Zidaru și Irina-Alexandra Boldea – validează Decizia civilă nr. 316 din 5 decembrie 2024 a Curții de Apel Timișoara.
Acea hotărâre, pronunțată de magistrații Daniel-Ioan Herman și Roxana Tufiș, a stabilit cuantumul reparațiilor morale, sancționând „infamia judiciară” la care au fost supuși reclamanții.
Litigiul pentru daune a debutat în anul 2020, imediat după ce judecătorii au reușit să își curețe cazierul de acuzațiile penale nefondate.
Drumul nu a fost însă unul ușor. Avocații statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, au contestat constant dreptul magistraților la despăgubiri, ceea ce a dus la prelungirea procesului, trimiterea cauzei spre rejudecare și parcurgerea a trei cicluri procesuale distincte. Abia acum, în ianuarie 2026, recursul statului a fost respins definitiv ca nefondat.



Pentru a înțelege gravitatea deciziei de ieri, este necesară o întoarcere în timp, la momentul declanșării scandalului. Cazul a devenit cunoscut în presa de specialitate sub denumirea ironică de „Dosarul Păstrăvul” sau „Lotul Galea-Vidican”.
Dosarul penal a fost instrumentat de procurorii Ciprian Man (șef al DNA Oradea la acea vreme) și Dan Chirculescu, rechizitoriul (nr. 37/P/2012) fiind confirmat de Gheorghe Popovici, pe atunci șef al Secției I din DNA Central.

Ciprian Man, fost procuror-șef DNA Oradea
Acuzațiile aduse celor patru judecători de la Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor erau de un ridicol absolut, raportat la gravitatea măsurilor luate împotriva lor. Procurorii anticorupție susțineau că magistrații ar fi primit mită constând în produse alimentare banale – păstrăvi, sticle de whisky sau chiar un ceas cu cuc – pentru a favoriza anumite persoane în dosare.
Impactul acestui rechizitoriu a fost devastator. În baza trimiterii în judecată, Florica Roman, Beatrix Cuc, Ovidiu Galea și Denisa Vidican au fost suspendați automat din magistratură. Timp de 1 an și 8 luni, aceștia au fost privați de dreptul de a profesa, de veniturile salariale și au fost expuși oprobriului public, fiind prezentați ca judecători corupți înainte de a exista o sentință.
Cu toate acestea, ajuns în instanță, rechizitoriul întocmit de Man și Chirculescu nu a trecut nici măcar de Camera Preliminară, dar și-a făcut efectul: reducerea judecătorilor la tăcere.

Dan Chirculescu, fost procuror DNA Oradea
Instanțele au constatat neregularități grave în întocmirea actului de sesizare și lipsa probelor care să susțină acuzațiile, iar dosarul a fost restituit la parchet pentru refacere. Întorși la masa de lucru, procurorii, puși în fața dovezilor, au fost nevoiți să dispună clasarea cauzei.
Această clasare a reprezentat recunoașterea implicită a faptului că cei patru judecători fuseseră victimele unei erori judiciare majore, sau, așa cum sugerează sursele judiciare, victimele unei „execuții” orchestrate local.
Suma totală de 80.000 de euro va fi achitată, în primă fază, din bugetul Ministerului Finanțelor Publice, adică din banii contribuabililor români. Însă decizia ICCJ deschide calea legală pentru aplicarea mecanismului de acțiune în regres.
Potrivit legislației în vigoare și Constituției României, statul are obligația de a se îndrepta împotriva magistraților care, prin rea-credință sau gravă neglijență, au săvârșit erori judiciare ce au generat prejudicii.
În acest context, ochii se îndreaptă acum către cei trei procurori nominalizați în acțiune: Ciprian Man, Dan Chirculescu și Gheorghe Popovici.

Gheorghe Popovici
Rămâne de văzut dacă Ministerul Finanțelor va demara procedurile pentru a recupera prejudiciul direct de la aceștia, un demers care, deși prevăzut de lege, a fost extrem de rar aplicat în România în ultimii 30 de ani.
Redăm integral conținutul minutei hotărârii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, document care atestă victoria finală a judecătorilor împotriva sistemului care i-a acuzat pe nedrept.
ICCJ, Decizia nr. 58/2026, dosar nr. 1048/108/2020
„Respinge, ca nefondate, recursul principal declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad şi recursul incident declarat de reclamanţii Roman Florica, Cuc Raluca Beatrix, Vidican Denisa şi Galea Ovidiu Daniel împotriva deciziei civile nr. 316 din data de 5 decembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, Secţia I civilă.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de recurenţii-reclamanţi Roman Florica, Cuc Raluca Beatrix, Vidican Denisa şi Galea Ovidiu Daniel.
Definitivă”.
Această decizie rămâne un precedent important în jurisprudența românească privind răspunderea statului pentru erorile judiciare și un avertisment dur cu privire la ușurința cu care cariere și destine pot fi distruse prin dosare insuficient fundamentate, motivate politic.