Decizie fără precedent a lui Tăriceanu: Parlamentul deţine „supremaţia politică” în România

Informaţiile privind această propunere nu au fost prezentate oficial la finalul reuniunii Birourilor Permanente reunite, ci au fost făcute publice de către secretarul Camerei Deputaţilor Cristian Ghinea (USR), pe pagina sa de Facebook.

„Cu 1 minut înainte de şedinţa Birourilor Permanente Reunite primim în faţă această hârtie. Dl. Tăriceanu susţine ca Parlamentul să o voteze azi. PNL cere amânare. Eu cer la fel şi spun că e hazliu că Parlamentul se plânge că e subminat de Preşedinte şi de CSM când povestea a plecat de la OUG adoptată de guvern. Deci dacă ne subminează cineva Guvernul e acela. Tăriceanu se enervează. Dragnea vrea amânare. Tăriceanu se enervează iar. Probleme în căsnicie sau mimare?”, scrie Ghinea pe Facebook.

Potrivit lui Ghinea, Liviu Dragnea a supus la vot ordinea de zi a plenului reunit de luni în forma iniţială şi i-a „promis” lui Tăriceanu că declaraţia sa va fi discutată la viitoarea reuniune.

Declaraţia, publicată de Ghinea, este o critică a instituţiilor care au sesizat la CCR Ordonanţa de Urgenţă 13, privind Codurile penale.

Alte articole

Replică virală a lui Ion Ţiriac pentru un fost premier al României. „Ştiţi în ce v-aţi băgat?”

EXCLUSIV Călin Popescu Tăriceanu îi critică pe Ilie Bolojan și Nicușor Dan pe subiectul retragerii trupelor americane din România: „Este foarte grav că președintele și primul ministru nu au ținut de cuviință să comunice pe acest subiect”

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017. Declarând ca neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României, Curtea explică, pe de o parte, cum Parlamentul poate delega Guvernului printr-o lege specială de abilitare competenţa de a emite ordonanţe, iar pe de altă parte că executivul «nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul CSM în materia în care a legiferat, iar CSM nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz»”, se arată în declaraţia propusă de Tăriceanu.

Documentul subliniază că, „în condiţii normale”, astfel de lămuriri nu ar fi fost necesare, însă în actualele condiţii ar pune capăt „acţiunilor concertate de subminare” a Parlamentului.

„Parlamentul României consideră că recenta decizie a Curţii trebuie să pună capăt o dată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului ca instituţie centrală a democraţiei şi organ reprezentantiv suprem al naţiunii noastre. Parlamentul nu va mai accepta pe viitor să fie redus la condiţia de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente de către persoane care nu şi-au câştigat prin vot dreptul de a decide şi de către agenţii ale statului conduse la rândul lor de persoane numite pentru îndeplinirea unor atribuţii fără caracter politic, de ordin judiciar sau ţinând de sfera siguranţei naţionale”, se mai arată în document.

Tăriceanu propune în text şi reafirmarea Parlamentului ca instituţie „supremă”.

„Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice şi se arată decis să-şi exercite cele trei funcţii fundamentale ce îi revin prin Constituţie. (…) Parlamentul, ca expresie a suveranităţii naţionale, reprezintă societatea românească cu toate componentele ei”, se arată în document.

Călin Popescu Tăriceanu se lansează şi într-o critică la adresa preşedintelui, care, prin modul direct de alegere, „a indus impresia greşită că cel ales este primul reprezentant al naţiunii, că ar fi un preşedinte absolut al românilor, mai legitim şi mai reprezentativ decât Parlamentul.

„Nimeni şi în nicio materie nu-şi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativă a Parlamentului. (…) Parlamentul României califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie Preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai Ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului”, mai arată textul.