Decizie importantă pentru Nicuşor Dan la CCR. Ce lege a reclamat preşedintele

Sesizarea lui Nicușor Dan despre legea cultelor ajunge pe masa CCR. La jumătatea lunii iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu o lege care modifică şi completează Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin care se sancţionează, la fel ca şi în cazul preoţilor, exercitarea fără drept a profesiei de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”.

Nicuşor Dan vrea să cadă capete: Este o tragedie cutremurătoare care nu trebuia să se întâmple / Nu putem aştepta ani de zile pentru o anchetă care să se încheie în uitare

Textul sesizării a fost publicat pe site-ul Senatului. Legea reclamată la CCR a fost iniţiată de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, cel care a iniţiat şi proiectul de lege de combatere a antisemitismului şi interzicerea organizaţiilor legionare, proiect atacat fără succes de preşedintele Nicuşor Dan la CCR.

Parlamentul i-a transmis pe 28 iunie preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

Alte articole

CCR ar urma să decidă, astăzi, asupra reformei pensiilor magistraților, după două amânări. Șase din cei nouă judecători iau pensie specială

George Simion vrea referendum național pentru desființarea CCR: „Nu își mai are rostul și nu mai are încrederea românilor”

Actul normativ introduce următoarele modificări în Legea 489/2006:

* la articolul 23, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.

* la articolul 29, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins: „(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.

În opinia preşedintelui, prin modalitatea de adoptare şi prin conţinutul său normativ, modificarea legislativă a fost adoptată cu încălcarea unor norme şi principii constituţionale, respectiv art.1 alin.(5), art.76 alin.(1) coroborat cu art.73 alin.(3) lit.h), respectiv art. 29 şi art. 30 din Constituţie.

De asemenea, legea încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie şi art.7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin stabilirea conţinutului constitutiv al unei infracţiuni prin acte infralegale.

Criticile aduse de șeful statului
Legea în discuţie extinde sfera subiectului activ al infracţiunii, fiind incluse şi categoriile „rabin” sau „imam”, dar şi sintagma „altor funcţii, clericale sau monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte”.

„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte. (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte'”, mai explică preşedintele.

Președintele Nicușor Dan, prima reacție după explozia din cartierul bucureștean Rahova. Șeful statului este în permanentă legătură cu premierul Bolojan și cu șeful DSU, Raed Arafat

Nicuşor Dan atrage atenţia şi privind enumerarea incompletă a funcţiilor clericale şi monahale.

„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma ‘altor funcţii, clericale ori monahale. asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte’, utilizată în formularea art. unic pct.1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, indică şeful statului.

Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizaţiei Religioase „Martorii lui lehova”).

Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor în cuprinsul art. 23 alin. (4) din Legea 489/2006, deoarece, după cum a reţinut şi Curtea Constituţională, „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”, se mai arată în sesizare.

De asemenea, critici neconstituţionalitate pot să fie formulate şi din perspectiva faptului că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuţiilor” specifice mai multor funcţii clericale sau monahale, legiuitorul ignorând că, de cele mai multe ori, aceste atribuţii nu sunt stabilite prin lege, ca act normativ de reglementare primară, ci prin statutele şi codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.

O altă critică a preşedintelui se referă la încălcarea art.1 alin. (5), art. 29 şi art.30 din Constituţie prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităţilor religioase de cinstire a anumitor persoane, fapt ce încalcă libertatea religioasă, dar şi exerciţiul libertăţii de exprimare.