Declasificarea protocolului de colaborare dintre Ministerul Public şi SRI, cerută de societatea civilă

„Ni se spune că „încheierea unui protocol de cooperare între Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii a fost justificată de cadrul legal în vigoare la data respectivă, potrivit căruia implementarea măsurilor de supraveghere tehnică se realiza prin intermediul SRI.” Vă rugăm să precizaţi care era cadrul normativ în vigoare la acel moment care permitea SRI să implementeze astfel de măsuri în dosare penale. Centrul de Resurse Juridice consideră că nu exista un astfel de cadru normativ. Vă rugăm să nu vă referiţi la Hotărâri CSAT, pentru că, aşa cum bine ştiţi, acestea nu sunt publicate în Monitorul Oficial. De asemenea, acestea nu pot adăuga la lege”, susţine Centrul de Resurse Juridice într-un comunicat de presă.

De asemenea, în legătură cu precizările făcute de parchet, conforma cărora ofiţerii serviciilor de informaţii nu au desfăşurat activităţi de urmărire penală, atribuţia lor fiind de punere în aplicare a măsurilor tehnice autorizate de instanţă, organizaţia atrage atenţia „asupra considerentelor Curţii Constituţionale din Decizia nr. 51/2016 , obligatorii, conform cărora metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt procedee probatorii care duc la obţinerea mijloacelor de probă (§ 31), acestea neputând fi obţinute decât de organele de urmărire penală, pe cale de consecinţă SRI a desfasurat activitati de urmarire penală”.

Centrul de Resurse juridice susţine că sunt false susţinerile parchetului, potrivit cărora „atribuţiile ofiţerilor de informaţii din cadrul echipelor operative s-au limitat strict la punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică (exemplu – montarea de aparatură pentru înregistrările ambientale) şi exercitarea activităţilor de supraveghere operative (exemplu – filaje)”, precizând că „mijloacele de probă, adică procesele-verbale de redare a celor rezultate din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, erau realizate şi de către ofiţeri SRI”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-un comunicat de presă transms miercuri, instituţia precizează că protocolul şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, cu excepţia celor privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale, pentru care SRI are competenţă.

Alte articole

Ilie Bolojan respinge zvonurile despre schimbarea protocolului: „E un fake”. Admite însă că „PSD a încălcat protocolul”

Guvernul a aprobat atribuirea locuinței pentru Traian Băsescu. Unde va sta fostul președinte, care a cerut ca hotărârea să fie secretă

Precizările au fost făcute după ce în şedinta CSM din 18 ianuarie Augustin Lazăr a declarat că a existat un protocol privind echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii.

„A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însuşit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, a spus Augustin Lazăr în şedinţa CSM.

Procurorul general al României a explicat pentru MEDIAFAX că discuţia din CSM a avut loc ca urmare a apariţiei în spaţiul public a unor informaţii potrivit căror s-ar fi format comisii mixte între procurori şi angajaţii serviciilor de informaţii. Lazăr a confirmat existenţa unui protocol între Ministerul Public şi SRI, menţionând că acesta funcţionat legal.

„Instituţiile lucreză pe bază de protocol. Acest protocol este înregistrat la secret. Nu putem discuta despre acest protocol decât că nu mai funcţionează pentru că a intervenit între timp decizia CCR. Anchetele dintotdeauna au fost făcute de procurori şi de ofiţerii de poliţie judiciară. Nu se poate înţelege cum putea să facă un ofiţer, nici eu nu am înţeles despre ce se speculează în media, că nişte ofiţeri de informaţii ar fi făcut anchete în locul poliţistului sau procurorului, în afară de asistenţa tehnică pe care SRI era abilitat să o asigure pentru supravegherea tehnică, aşa cum se făcea înainte de SRI. Era singura contribuţie tehnică pe care SRI putea să o aibă că ei aveau instrumentele de făcut supravegherea tehnică. A funcţionat (n.r protocolul) în condiţiile legi şi întotdeauna între instituţii există protocoale pentru a stabili regulile după care funcţionează. Tot timpul au existat şi vor exista protocoale între instituţii că sunt nişte reguli pentru ca cei care sunt membri ai acelor instituţii să coopereze interinstituţional numai după acele reguli şi nu cum cred ei de cuviinţă. Nu am înţeles ce fel de comisii mixte pentru că s-a vorbit în presă despre nişte comisii mixte şi nişte lucruri ciudate pe care nici eu nu le-am înţeles. Protocolul nu prevedea niciun fel de comisii mixte şi mi-am exprimat şi eu nedumerirea că nu se putea face o astfel de comisie pentru că ancheta poate fi făcută doar de poliţişti şi procurori”, a declarat Augustin Lazăr pentru MEDIAFAX.

Discuţiile din CSM au avut loc ca urmare a ridicării acestei unui comunicat de presă transmis de Uniunea Naţională a Judecătorilor (UNJR) la care era ataşat răspusul CSAT la o solicitare din 2016 a uniunii privind hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii ale statului cu justiţia. UNJR spunea că în privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informatţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.