Deficit bugetar de 2,41% din PIB în 2016, sub nivelul estimat, însă în creştere cu un punct procentual faţă de 2015

Conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, veniturile bugetului general consolidat, în suma de 223,7 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din PIB, au fost cu 4,3% mai mici în termeni nominali față de anul precedent. Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre și postaderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,3% mai mari față de anul precedent.

S-au înregistrat creșteri față de 2015 la încasările din impozitul pe profit (+11,7%), contribuții de asigurări sociale (+6,3%), impozit pe salarii și venit (+4,2%), precum și accize (+3,6%).

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de anul 2015 cu 9,6%, în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 13,9%, la impozite și taxe pe proprietate cu 6,1% și la taxa pe utilizarea bunurilor cu 1,1%.

Alte articole

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Motivul real pentru care deficitul bugetar a crescut, în primul trimestru al anului 2025. Guvernul nu-și va putea respecta promisiunea de a reduce deficitul anual de la 8,7% la 7%

„Sumele rambursate de UE în contul plăților efectuate au înregistrat o scădere de 60,7% față de anul precedent, cu mențiunea că în bugetul general consolidat sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituțiile publice, nefiind incluse și cele destinate sectorului privat, gradul de realizare al programului fiind de 49,8%”, se menționează în raport.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% față de anul precedent și cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 9,5% față de anul trecut, fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară. Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și pentru personalul din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie 2015 și de 15% din luna decembrie 2015 pentru personalul din învățământ, 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială. Majorarea salariului minim brut pe țară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei și cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică prevederile OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au majorat cu 1,2% față de anul precedent, înregistrându-se majorări semnificative în cazul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv cu 9,8%.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 7,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015 precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016. Toate acestea au condus la suplimentari ale cheltuielilor cu asistența socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară. Alți factori care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Dobânzile și subvențiile au înregistrat de asemenea majorări față de realizările anului precedent cu 4,5% respectiv 5,3% din PIB.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 29,5 miliarde de lei, respectiv 3,9% din PIB.

Arieratele înregistrate de către principalele bugete componente ale bugetului general consolidat la finele anului 2016 au fost în sumă de 201,83 milioane lei (0,027% din PIB).

„Această evoluție este datorată în mare parte creșterii arieratelor de unitățile administrativ teritoriale unde arieratele au crescut cu 105 milioane lei”, se precizează în raport.

La începutul acestui an, Comisia Europeană a estimat că în 2016 deficitul bugetar în termeni ESA ar urma să crească până la 3% din PIB, limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Bugetul de stat pentru anul trecut a fost construit pe un deficit de 2,95% din PIB.

Citeşte şi: Proiectul de buget pe 2017 este configurat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,96% din PIB