Deficit de peste 4%, cu cât s-a mărit gaura la buget în primele 7 luni din 2025 DOCUMENT

Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 76,44 miliarde lei, respectiv 4,04% din PIB, fiind la acelaşi nivel, ca în perioada similară a lui 2024, anunţă Ministerul Finanţelor.

”Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit nominal de 76,44 miliarde lei, în scădere cu 5,4 miliarde lei faţă de primele 7 luni din 2024 (71,04 miliarde lei). În termeni procentuali, deficitul înregistrat este de 4,04% din PIB, la acelaşi nivel, ca în primele 7 luni din anul precedent”, anunţă Ministerul de Finanţe.

Veniturile bugetului general au însumat 370,77 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2025, în creştere cu 11,8% faţă de anul anterior, în timp ce cheltuielile în sumă de 447,21 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,1%.

„Deşi deficitul a scăzut uşor în primele 7 luni, este în continuare la un nivel ridicat. Această situaţie subliniază necesitatea stringentă de a menţine un control riguros asupra cheltuielilor publice. Pericolul retrogradării ratigului investiţional rămâne unul real. Suntem aici pentru a asigura stabilitatea finanţelor ţării şi pentru a garanta că România are un parcurs economic predictibil şi sigur. De aceea este foarte important să menţinem cheltuielile sub control, să continuăm traseul ascendent al ritmului de colectare şi să tratăm cu responsabilitate rectificarea bugetară. Angajamentele noastre rămân ferme: disciplina bugetară, investiţii strategice şi o însănătoşirea economiei”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Alte articole

Ce deficit de energie va avea România la iarnă. Este risc de alertă pe anumite segmente orare

Bolojan anunţă concedieri masive: „Ne place, nu ne place, personalul este supradimensionat”

Veniturile totale au însumat 370,77 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2025, înregistrând o creştere de 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au crescut cu 0,74 puncte procentuale: +0,44 pp în cazul veniturilor curente – cu precădere impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări şi respectiv +0,3 pp la fonduri europene.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 35,31 miliarde lei, înregistrând o creştere de 21,3% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+84%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reţinerea cotei de impozit de 8%. Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (21,4%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (11,5%), evoluţia acestei categorii de venituri fiind influenţată de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 121,07 miliarde lei, consemnând o creştere de 10,8% (an/an), sub cea a fondului de salarii din economie. Evoluţia a acestor încasări a fost influenţată şi de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în primele şapte luni ale anului trecut (12,8 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025, faţă de 10 miliarde lei în ianuarie-iulie 2024).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 26,17 miliarde lei, consemnând o creştere de 11,1% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici.

Încasările nete din TVA au însumat 69,99 miliarde lei, marcând o creştere de 5,7% (an/an). Evoluţia acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+5,8%), faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (19,59 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025, comparativ cu 18,51 miliarde lei în ianuarie-iulie 2024), cât şi de un efect de bază mai ridicat.

Veniturile din accize au însumat 26,67 miliarde lei, consemnând o creştere de 13,2% (an/an), în condiţiile unor evoluţii pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+17,3%) şi accizele pentru produsele din tutun  (9,8%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 34,71 miliarde lei, în creştere cu 8,9%, în condiţiile în care încasările aferente lunii martie includ 1,6 miliarde lei reprezentând venituri din ajutoare de stat recuperate de la Societatea Carpatica Feroviar România – S.A.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 28,62 miliarde lei, în creştere cu 33,6% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 447,21 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024, de la 22,9% din PIB la 23,6% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 99,72 miliarde lei, în creştere cu 7,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,3% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 53,59 miliarde lei, în creştere cu 0,5% comparativ  cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 1,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

EXCLUSIV Schema de plafonare pentru gaze, extinsă până la finalul iernii. Ministrul Bogdan Ivan: „Oamenii pot să stea liniștiți, nu vor crește prețurile”

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 31,71 miliarde lei, cu 9,83 miliarde lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 147,54 miliarde lei în creştere cu 14,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele 7 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,40 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 7,66 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (801,29 milioane lei).

Vezi și EXCLUSIV Ministrul Energiei susține tăvălugul concedierilor anunțat de Guvernul Bolojan: „În momentul de față, România poate să funcționeze și cu mai puțin oameni”

Alte cheltuieli au fost de 11,08 miliarde lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în creştere cu 12,6 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 34,76 miliarde lei, în creştere cu 23,43% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 61,68 miliarde lei, cu 8,23% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 56,99 miliarde lei.