Deficitul TVA în România rămâne ridicat, dar stabil: Există un decalaj de 30% în 2023, ceea ce înseamnă o ușoară scădere estimată pentru 2024

Ministerul Finanţelor informează că documentul arată că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflaţiei, România a reuşit să menţină stabilitatea indicatorilor şi să continue reformarea sistemului fiscal, conform News.ro.

Estimările privind gap-ul de TVA pornesc de la date statistice privind consumul, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în bugetul de stat. Această sumă estimată este apoi comparată cu valoarea efectiv încasată de stat.

Indicatorul publicat astăzi de către CE surprinde contextul macroeconomic de la nivelul anului 2023. Raportul CE evidenţiază că anul 2023 a fost marcat de inflaţie ridicată şi de creşterea accentuată a preţurilor la energie electrică, care a impus intervenţii ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Aceste evoluţii au influenţat nivelul consumului şi comportamentul economic, având implicit efect asupra colectării TVA.

Pentru anul 2024, raportul CE estimează o scădere de 0.5% faţă de anul precedent, până la nivelul de 29.5%. Deşi acest procent rămâne unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelul anilor 2023 şi 2024, raportul menţionează că România a reuşit să menţină stabilitatea veniturilor din TVA şi să evite creşteri semnificative ale gap-ului, aşa cum s-a întâmplat în alte state membre.

Alte articole

Analiza ING – Cum va afecta creşterea TVA şi a impozitului pe proprietate preţul imobiliarelor în 2026

Ilie Bolojan apără creșterea TVA-ului: „Și cu aceste majorări suntem în limita inferioară din țările europene. Aveam oricum printre cele mai mici taxe”

Documentul evidenţiază faptul că, spre deosebire de alte state din regiune, unde deficitul de colectare s-a adâncit pe fondul inflaţiei, România a reuşit să menţină stabilitatea indicatorilor şi să continue reformarea sistemului fiscal. Spre exemplu, ţări precum Polonia, Ungaria sau Estonia au înregistrat creşteri mai accentuate ale gap-ului de TVA în aceeaşi perioadă.

„Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susţinute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastrǎ este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reuşit să creştem veniturile din TVA în trimestrul al treilea şi în luna octombrie şi să menţinem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanţa colectării, ci să asigurăm o piaţă corectă. Digitalizarea elimină concurenţa neloială şi protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanţarea necesară pentru investiţiile publice majore”, a afirmat Adrian Nica, Preşedintele ANAF.

Citește și: Scandalul fraților Tate continuă: The New York Times susține că frații au fost eliberați de Ciolacu și politicieni americani, fără dovezi confirmate

Cum arată cifrele ANAF în 2025 în România

Datele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost în sumă de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei (indice nominal 110,81%) mai mari faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Aceasta în condiţiile în care TVA restituită în perioada analizată din 2025 către mediul economic a reprezentat 27,18 mld. lei, mai mult cu 1,96 mld. lei faţă de aceeaşi perioada din anul 2024 (25,21 mld.lei).

În perioada iulie – octombrie 2025, încasările nete din TVA au fost în sumă de 42,85 mld.lei, respectiv cu 6,55 mld lei (indice nominal 118,1%) mai mult faţă de încasările din aceeaşi perioada a anului 2024 când au fost încasate 36,30 mld. lei.

Aceste rezultate sunt strâns legate de accelerarea digitalizării şi îmbunătăţirea relaţiei dintre contribuabil şi stat. Instrumente precum e-Factura, RO e-Transport şi raportarea SAF-T au transformat modul în care ANAF monitorizează tranzacţiile, reducând posibilitatea de a ascunde activităţi economice în zona gri. Totodată, creşterea cu aproape 15% a plăţilor digitale a contribuit direct la transparentizarea circuitelor financiare din economie.

Rezultatele pot contribui la reducerea decalajului fiscal la TVA, întrucât digitalizarea şi raportarea în timp real a tranzacţiilor sporesc trasabilitatea fluxurilor comerciale şi limitează practicile de fraudă în lanţurile de TVA. Aceste instrumente facilitează corelarea automată a datelor între furnizori şi beneficiari, reduc discrepanţele în declaraţii şi permit depistarea rapidă a comportamentelor neconforme, ceea ce duce la o colectare mai eficientă a TVA.

Raportul Comisiei Europene evidenţiază faptul că România, alături de alte state membre, contribuie activ la eforturile comune de reducere a gap-ului de TVA la nivelul UE. Prin digitalizare, modernizare administrativă şi adaptarea politicilor fiscale, România demonstrează că este pregătită să răspundă provocărilor viitoare şi să valorifice oportunităţile oferite de Piaţa Unică Europeană.

Ministerul Finanţelor a negociat cu succes în noiembrie 2025 modificarea jalonului din PNRR privind reducerea GAP-ului de TVA şi a evitat astfel o pierdere de până la 1 miliard de euro din granturi, în 2026. Înlocuirea obiectivului iniţial cu unul bazat pe măsuri structurale oferă României şansa de a consolida capacitatea instituţională pe termen lung, evitând în acelaşi timp pierderea unor fonduri cuprinse între 800 de milioane şi 1 miliard de euro din componenta de grant a PNRR în 2026.

Citește și: Dezvăluirile făcute de colegii lui Ovidiu Cîrstina, medicul chirurg care a murit în timp ce consulta un pacient: „Acum nu a fost vorba de epuizare”